Află mai multe despre una dintre cele mai complexe tulburări, cum se manifestă și de ce îi găsim originea, de multe ori, în experiențele personale.
Tulburarea de anxietate socială este o teamă persistentă de umilință, judecată negativă sau jenă în situații sociale, care afectează anual aproximativ 4% din populația adultă. Este a doua cea mai frecvent diagnosticată tulburare de anxietate, după fobia specifică. Factorii de risc includ un istoric familial de tulburare de anxietate socială sau experiențe sociale traumatizante. Persoanele cu tulburare de anxietate socială pot prezenta simptome fizice, cum ar fi greața sau bătăile rapide ale inimii atunci când vorbesc în fața altora.
Opțiunile de tratament includ terapia, urmată de medicamente dacă simptomele persistă. Medicii pot recomanda mai întâi terapia, urmată de medicație dacă simptomele persistă.
Vezi și: Diferențele nutriționale dintre alimentele proaspete și cele congelate. Care sunt mai sănătoase
Persoanele care suferă de tulburare de anxietate socială se pot teme în multe contexte sociale. Din acest motiv, cei care suferă de această boală sunt de obicei împărțiți în două categorii de către academicieni și profesioniștii din domeniul psihologic.
Tulburările specifice de anxietate socială
Este posibil să ne referim la această formă particulară de tulburare de anxietate socială ca tulburare de anxietate socială non-generalizată. O varietate restrânsă de evenimente sociale, de obicei cele care implică vorbitul în public, cum ar fi o prezentare sau participarea la o piesă de teatru, sunt exemple de genul de scenarii de care persoanele tind să se teamă.
Tulburarea generale de anxietate socială
Dintre cele câteva tipuri de tulburare de anxietate socială, aceasta este cea mai răspândită. Cei care suferă de tulburare de anxietate socială generalizată au o aversiune severă față de aproape toate tipurile de interacțiuni sociale. Diferit de tulburarea de anxietate socială specifică, acest tip de tulburare de anxietate socială se manifestă adesea la o vârstă mai fragedă și se caracterizează printr-o mai mare tendință de a fi persistentă și disruptivă.
Vezi și: Fructul care oferă 412% din doza zilnică de Vitamina C. Cum să îl mănânci
Foto: Freepik
Tulburarea de anxietate socială este o tulburare de anxietate severă, caracterizată prin teama intensă de a fi în prezența unor persoane necunoscute sau de a fi privit cu atenție. Ea se dezvoltă de obicei în copilăria timpurie sau în adolescență, dar poate începe mai târziu în viață. Persoanele cu anxietate socială pot evita anumite locuri sau își pot face griji cu săptămâni sau luni înainte de evenimentele sociale, deși știu că teama poate fi irațională.
Printre factorii declanșatori se numără întâlnirea cu oameni noi, faptul de a fi în centrul atenției, participarea la evenimente sociale, participarea la petreceri, mâncatul în public și folosirea toaletelor publice. În timp ce oamenii pot să sară peste evenimentele sociale, participarea la evenimente care induc anxietate sau implicarea în situații jenante poate provoca simptome fizice, cum ar fi înroșirea, transpirația, tremuratul, ritmul cardiac rapid, postura rigidă a corpului, greața, vorbirea moale și evitarea contactului vizual.
Tulburarea de anxietate socială este o afecțiune caracterizată de o anxietate extremă legată de interacțiunea cu alte persoane sau de faptul de a fi observat de către acestea. Cauza exactă este necunoscută, dar se crede că este rezultatul unei combinații de factori.
Unul dintre acești factori este o predispoziție genetică la această tulburare, care se manifestă adesea în familie. Experiențele personale, cum ar fi faptul de a avea un părinte care modelează un comportament anxios, de a avea un părinte supraprotector sau abuziv sau de a trăi o experiență socială stresantă în copilărie, pot contribui, de asemenea, la tulburarea de anxietate socială, conform Health.
Cercetările sugerează că indivizii cu tulburare de anxietate socială pot avea o amigdală hiperactivă, partea creierului care eliberează hormoni de stres, dar nu este clar dacă acest lucru cauzează afecțiunea sau se dezvoltă ca rezultat. Femeile sunt mai predispuse să dezvolte această afecțiune.
Medicii recomandă adesea două tipuri de tratament pentru tulburarea de anxietate socială: terapii psihologice și medicamente. Terapiile psihologice, în special pentru copii, implică terapia cognitiv-comportamentală (CBT) și formarea abilităților sociale. CBT implică învățarea unor noi moduri de gândire și de răspuns la situațiile care provoacă anxietate, cum ar fi desensibilizarea sistematică sau terapia de expunere. Formarea abilităților sociale implică exersarea de a fi în situații sociale prin jocuri de rol în cadrul unui grup.
Medicamentele sunt adesea prescrise alături de terapie și au nevoie de câteva săptămâni pentru a-și face efectul și pot provoca efecte secundare minore.
Beta-blocantele controlează simptomele anxietății, cum ar fi transpirația și bătăile rapide ale inimii, iar benzodiazepinele sunt sedative puternice care încep să acționeze imediat, dar pot crea o toleranță și pot crește dependența. Medicii recomandă adesea administrarea acestor medicamente doar pentru perioade scurte de timp pentru a asigura un tratament eficient.
Tulburarea de anxietate socială nu poate fi prevenită, dar poate fi redusă prin administrarea de medicamente și prin modificarea proceselor de gândire dăunătoare. Exercițiile fizice regulate pot stimula starea de spirit și pot reduce nivelul de anxietate, în timp ce modificările stilului de viață, cum ar fi exercițiile fizice regulate, consumul a trei mese pe zi, obținerea unui somn adecvat și evitarea cofeinei și a alcoolului, pot fi, de asemenea, de ajutor.
Tulburarea de anxietate socială poate duce la sentimente de singurătate și izolare socială, având un impact asupra relațiilor, educației, câștigurilor și activităților zilnice. Deși simptomele se pot schimba în timp, este puțin probabil ca tratamentul să rezolve complet tulburarea. Oamenii își pot gestiona afecțiunea prin autoeducație, discutând sentimentele cu cei dragi și implicându-se în activități care să reducă anxietatea, cum ar fi meditația sau exercițiile fizice. Tratamentul poate reduce semnificativ simptomele și poate îmbunătăți calitatea vieții.
De ce cred oamenii în teorii ale conspirației? Ce se întâmplă, de fapt, în mintea acestor persoane.
Procrastinarea este un comportament contraproductiv, dar nu inexplicabil, acesta reprezintă o formă de evitare emoțională.
Știi ce zi e azi? E vineri 13. Ziua despre care toată lumea vorbește cu teamă, ziua când ghinionul pare să bântuie fiecare colț.
