Anorexia, mai periculoasă decât depresia și ADHD, are impact dramatic asupra structurii creierului.
Anorexia nervoasă, tulburare alimentară devastatoare și potențial mortală, își pune amprenta asupra organismului.
Cu toate acestea, un nou studiu evidențiază că impactul pe care lipsa unei alimentații suficiente îl poate avea asupra creierului, prin reducerea gravă a măsurilor critice ale structurii și sănătății creierului, notează Science Alert.
Astfel, pe baza unui total de 1.648 de scanări ale creierului la femei (685 cu anorexie nervoasă) colectate din 22 de locații diferite, cercetătorii au descoperit scăderi ale grosimii corticale, ale volumelor subcorticale și ale suprafeței corticale la persoanele cu anorexie. În esență, creierul se cam micșorează.
În ceea ce privește dimensiunea eșantionului, acesta este cel mai mare studiu realizat până în prezent pentru a analiza relația dintre tulburarea de alimentație și materia cenușie - și arată cât de important este să tratăm afecțiunea cât mai devreme posibil în dezvoltarea ei.
”Pentru acest studiu, am lucrat intensiv timp de mai mulți ani cu echipe de cercetare din întreaga lume”, spune psihologul Esther Walton, de la Universitatea Bath din Marea Britanie,potrivit sursei menționate.
”Faptul că am reușit să combinăm mii de scanări cerebrale de la persoane cu anorexie ne-a permis să studiem mult mai detaliat modificările cerebrale care ar putea caracteriza această tulburare”.
Reducerile de dimensiune și formă a creierului prezentate aici sunt de două până la patru ori mai mari decât reducerile cauzate de alte afecțiuni psihologice, cum ar fi depresia, tulburarea de hiperactivitate și deficit de atenție (ADHD) și tulburarea obsesiv-compulsivă (TOC sau OCD), spun cercetătorii.
Ceea ce cauzează aceste reduceri nu este acoperit de acest studiu, dar echipa din spatele lui sugerează că reducerile indicelui de masă corporală (IMC) și cantitatea de nutrienți disponibili au probabil ceva de-a face cu aceasta.
Cu toate acestea, există speranță în cadrul cercetării: scanările cerebrale au arătat că tratamentele pentru anorexie, care implică de obicei terapia cognitiv-comportamentală, pot inversa unele dintre aceste modificări ale creierului.
”Am constatat că reducerile mari în structura creierului, pe care le-am observat la pacienți, au fost mai puțin vizibile la pacienții care se aflau deja pe calea recuperării”, spune Walton.
”Acesta este un semn bun, deoarece indică faptul că aceste schimbări ar putea să nu fie permanente. Cu un tratament adecvat, creierul ar putea fi capabil să își revină”.
Care sunt cauzele apariției ADHD și cum poate fi tratată. Afectează atât copiii, cât și adulții
Deși oamenii de știință nu sunt siguri cu privire la cauzele care determină instalarea anorexiei, știm mult mai multe despre efectele acesteia. Milioane de oameni din întreaga lume sunt afectați de ea, iar aceasta este una dintre principalele cauze de deces legate de problemele de sănătate mintală.
Pe măsură ce vor veni mai multe date din studiile viitoare, oamenii de știință vor putea înțelege mai bine ce anume cauzează această reducere a volumului creierului la persoanele cu anorexie, precum și unele dintre mecanismele neurologice care stau la baza acesteia.
Deocamdată, este clar că, cu cât tratamentul este căutat și administrat mai devreme, cu atât mai bine. Aceleași tehnici utilizate aici ar putea fi folosite și pentru a măsura eficiența tratamentelor asupra daunelor provocate creierului.
”Efectele tratamentelor și intervențiilor pot fi acum evaluate, folosind aceste noi hărți ale creierului ca referință. Acesta este cu adevărat un semnal de alarmă, care arată necesitatea unor intervenții timpurii pentru persoanele cu tulburări de alimentație”, spune neurologul Paul Thompson de la Universitatea din California de Sud.
Vârsta la care apar primele semne ale bolii Alzheimer. E șocant! E mult mai devreme decât credeai.
Trei semne care ar putea însemna că ești la o săptămână distanță de un AVC.
Obiceiul relaxant care poate provoca AVC. Ce să nu mai faci niciodată.
Epuizarea poate persista până la un an după un accident vascular tranzitoriu, mai ales la persoanele cu anxietate sau depresie anterioară.
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.
Această boală îți fură 13 ani de viață. După diagnostic, speranța de viață scade considerabil.
Alimentul simplu care îți calmează creierul. Previne degradarea neurologică.
Noi descoperiri privind riscul de Parkinson prin pierderea auzului. Cu fiecare 10 decibeli pierduți, riscul de Parkinson crește cu 57%
Obiceiul care triplează riscul de moarte. Îți fură ani de viață.
Ce se întâmplă în creier când îți amintești de ceva. Detaliul major pe care nu ți l-a spus nimeni.
Acest test simplu depistează demența cu mult timp înainte ca primele simptome să fie evidente.
