Tulburarea de stres post-traumatic: simptome și metode de tratament. Cum apare și ce impact are asupra sănătății mintale

Află mai multe despre tulburarea de stres posttraumatic, de la definirea și recunoașterea simptomelor până la modalitățile de tratament și gestionare a acestei...
Tulburarea de stres posttraumatic (PTSD) este o afecțiune mentală care apare după ce ai fost martor sau trăitor al unui eveniment traumatic, care poate pune în pericol viața sau poate reprezenta o amenințare semnificativă pentru bunăstarea fizică, emoțională sau spirituală a unei persoane.
Afectează persoane de toate vârstele și implică gânduri și sentimente intense și intruzive legate de experiență, care durează mult timp după eveniment. PTSD implică răspunsuri la stres precum anxietate, dispoziție depresivă, vinovăție sau rușine, flashback-uri și evitarea situațiilor, locurilor și activităților legate de eveniment.
Trauma poate fi orice lucru care amenință grav existența sau sentimentul de siguranță al cuiva și nu trebuie să se întâmple direct individului. Printre exemplele de evenimente traumatice se numără accidentele grave, rănirea gravă sau boala subită, războiul, dezastrele naturale, abuzul fizic, abuzul verbal, agresiunea sau abuzul sexual, hărțuirea și moartea subită a unei persoane dragi.
Două afecțiuni sunt strâns legate de PTSD:
Tulburarea de stres acut: Aceasta este o afecțiune mentală pe termen scurt care poate apărea în prima lună după ce a avut loc un eveniment traumatic. Mai mult de patru săptămâni de simptome ar putea fi calificate drept simptome PTSD.
Tulburarea complexă de stres posttraumatic (CPTSD): Aceasta este o afecțiune de sănătate mintală care se poate dezvolta dacă experimentezi o traumă cronică (pe termen lung). Războiul, violența interpersonală prelungită și abuzul fizic sau sexual pe termen lung asupra copiilor sunt câteva exemple de traume cronice. Pe lângă faptul că au probleme semnificative cu controlul emoțiilor, cu sentimentul de sine și cu relațiile, persoanele cu CPTSD prezintă frecvent simptome de PTSD.
CItește și: Sindromul Tourette: la ce vârstă începe să se manifeste și cum este tratat. De câte feluri sunt ticurile
Simptome
PTSD este o afecțiune mentală caracterizată prin suferință persistentă sau probleme în funcționarea zilnică. Simptomele includ intruziunea, evitarea, modificări ale gândirii și ale dispoziției, precum și modificări ale stării de excitație și de reactivitate. Intruziunea implică amintiri involuntare repetate, coșmaruri și flashback-uri vii ale evenimentului traumatic. Se apelează adesea la evitarea amintirilor, a factorilor declanșatori și a discuțiilor despre eveniment.
Modificările în gândire și dispoziție includ frică, oroare, furie, vinovăție, rușine, pierderi de memorie, gânduri negative, sentimente de detașare și dificultăți în a se bucura de activități.
Modificările în ceea ce privește reactivitatea includ iritabilitate, comportament nesăbuit, hipervigilență și dificultăți de concentrare sau de somn. Copiii cu PTSD pot avea dificultăți în a-și exprima sentimentele sau au suferit traume nerecunoscute. Aceste simptome pot fi confundate cu simptomele ADHD, așa că este esențial să consulți un specialist cu experiență în diagnosticarea PTSD. Este important să reții că aceste simptome pot fi confundate cu simptomele ADHD.
Cum afectează organsimul
Pacienții cu PTSD au niveluri normale sau scăzute de cortizol și niveluri ridicate ale factorului de eliberare a corticotropinei (CRF), în ciuda stresului continuu. Acest lucru duce la un răspuns crescut al sistemului nervos simpatic, provocând creșterea ritmului cardiac, a tensiunii arteriale, a conștientizării și a răspunsului de tresărire.
Alte sisteme de neurotransmițători, cum ar fi GABA, glutamatul și serotonina, funcționează, de asemenea, în mod diferit. PTSD este asociat cu modificări ale funcției și anatomiei creierului, cum ar fi scăderea dimensiunii hipocampusului, amigdala prea reactivă și cortexul prefrontal medial mai mic, conform NIH.
Aceste modificări pot duce la creșterea ritmului cardiac, a tensiunii arteriale, a gradului de conștientizare și a răspunsului de tresărire.
Vezi și: Tipurile și cauzele amneziei. Cum afectează viața de zi cu zi și funcționarea socială
Tratament
PTSD este o afecțiune mentală care poate fi tratată prin psihoterapie, în special prin terapie cognitiv-comportamentală (TCC). Aceasta este condusă de profesioniști calificați în domeniul sănătății mintale, cum ar fi psihologii sau psihiatrii, care oferă sprijin, educație și îndrumare pentru a-i ajuta pe indivizi să funcționeze mai bine și să își sporească starea de bine.
Unele forme specifice de TCC pentru PTSD includ terapia de procesare cognitivă, desensibilizarea și reprocesarea prin mișcări oculare (EMDR), terapia de grup, terapia de expunere prelungită și TCC axată pe traume. Terapia de procesare cognitivă se concentrează pe schimbarea emoțiilor negative dureroase și a convingerilor datorate traumei, în timp ce EMDR implică mișcarea ochilor în timp ce se procesează amintirile traumatice.
Terapia de grup încurajează participanții să își împărtășească experiențele într-un mediu lipsit de judecată, în timp ce terapia de expunere prelungită utilizează imaginarea repetată și detaliată a traumei sau expuneri progresive la declanșatorii simptomelor.
TCC centrată pe traumă implică învățarea despre modul în care organismul răspunde la traume și stres, identificarea și reformularea tiparelor de gândire problematice și învățarea abilităților de gestionare a simptomelor. În prezent, nu există medicamente aprobate de către FDA pentru a trata PTSD, dar medicii pot prescrie anumite medicamente pentru a ajuta anumite simptome ale PTSD.
-
Colesterol mare: 4 metode să-l scazi rapid26.08.2025, 11:24
-
Sciatica: cauza, simptome, tratament. 3 greșeli pe care le facem zilnic26.08.2025, 10:30
-
Cele mai nepoliticoase lucruri pe care le poți face în casa altcuiva25.08.2025, 23:45
-
Creștere îngrijorătoare a cazurilor COVID-19 în România25.08.2025, 22:31
-
De ce să nu spargi ouăle de marginea castronului25.08.2025, 21:39
Ce se întâmplă în creierul tău când te simți anxios. Efectele anxietății și stresului asupra creierului și cum procesăm emoțiile
De ce scaunele de la cinematograf sunt roșii. Impactul culorii asupra creierului
De ce scaunele de la cinematograf sunt roșii. Impactul culorii asupra creierului.
Sănătatea emoțională a vârstnicilor: un subiect prea puțin discutat. Cum recunoaștem depresia la vârstnici
De ce generația Z și tinerii mileniali își iau mai multe zile de concediu medical. Echilibrul delicat între productivitate și sănătatea mintală la locul de muncă
Unele obiceiuri zilnice pot îmbunătăţi semnificativ sănătatea mintală
Un studiu arată că unele obiceiuri zilnice pot îmbunătăţi semnificativ sănătatea mintală. Cum e posibil și ce trebuie să faci.
Doar 5 minute pe zi! Tehnica simplă care îți poate reseta creierul
Atac de cord sau atac de panică? Mulți cheamă ambulanța pentru anxietate necontrolată
L-teanina: remediul natural pentru depresie și ADHD. Suplimentul care îți poate îmbunătăți somnul
Lucrul nespus despre tratamentul post-AVC. Ioana Milea: Cum să accept la 26 de ani ideea de moarte?
Greșeala care îți blochează procesul de slăbire. Andreea Chirilă: Creierul nu percepe "nu" și "niciodată"
O soluție surprinzătoare pentru anxietate. Cum expunerea la frig schimbă răspunsul corpului la stres
Expunerea strategică la frig poate activa răspunsurile naturale ale corpului pentru a contracara anxietatea și a aduce o stare de calm.
Cum funcționează creierul adolescenților în luarea deciziilor. Influența pozitivă a adulților și asumarea riscurilor
Scapă de anxietate acasă! Uite cum te ajută tehnologia
Cum să îți recapeți motivația în cele mai dificile momente. Transformă sarcinile dificile în provocări plăcute
De ce privim în gol și ce implicații are pentru sănătatea noastră. Psihologia disocierii și privirii în gol
Cum influențează singurătatea starea ta de bine. Când și cum să te bucuri de momente de solitudine
Cum să-ți menții starea de bine pe timp de iarnă. Influența nutriției asupra dispoziției în lunile reci
Vorbesc femeile mai mult decât bărbații sau nu. Adevărul este în sfârșit dezvăluit
Înțelegerea blocajului funcțional: simptome, cauze și intervenții
Sindromul impostorului: o capcană psihologică modernă. Adevărul despre îndoiala de sine și succesul aparent
Multitasking: efectele negative pentru minte. Regula de 20 de minute care te scapă de acest obicei
Multitasking-ul poate părea eficient, dar reduce productivitatea și atenția prin suprasolicitarea resurselor cognitive limitate ale creierului.