Tulburarea de stres post-traumatic: simptome și metode de tratament. Cum apare și ce impact are asupra sănătății mintale

Află mai multe despre tulburarea de stres posttraumatic, de la definirea și recunoașterea simptomelor până la modalitățile de tratament și gestionare a acestei...
Tulburarea de stres posttraumatic (PTSD) este o afecțiune mentală care apare după ce ai fost martor sau trăitor al unui eveniment traumatic, care poate pune în pericol viața sau poate reprezenta o amenințare semnificativă pentru bunăstarea fizică, emoțională sau spirituală a unei persoane.
Afectează persoane de toate vârstele și implică gânduri și sentimente intense și intruzive legate de experiență, care durează mult timp după eveniment. PTSD implică răspunsuri la stres precum anxietate, dispoziție depresivă, vinovăție sau rușine, flashback-uri și evitarea situațiilor, locurilor și activităților legate de eveniment.
Trauma poate fi orice lucru care amenință grav existența sau sentimentul de siguranță al cuiva și nu trebuie să se întâmple direct individului. Printre exemplele de evenimente traumatice se numără accidentele grave, rănirea gravă sau boala subită, războiul, dezastrele naturale, abuzul fizic, abuzul verbal, agresiunea sau abuzul sexual, hărțuirea și moartea subită a unei persoane dragi.
Două afecțiuni sunt strâns legate de PTSD:
Tulburarea de stres acut: Aceasta este o afecțiune mentală pe termen scurt care poate apărea în prima lună după ce a avut loc un eveniment traumatic. Mai mult de patru săptămâni de simptome ar putea fi calificate drept simptome PTSD.
Tulburarea complexă de stres posttraumatic (CPTSD): Aceasta este o afecțiune de sănătate mintală care se poate dezvolta dacă experimentezi o traumă cronică (pe termen lung). Războiul, violența interpersonală prelungită și abuzul fizic sau sexual pe termen lung asupra copiilor sunt câteva exemple de traume cronice. Pe lângă faptul că au probleme semnificative cu controlul emoțiilor, cu sentimentul de sine și cu relațiile, persoanele cu CPTSD prezintă frecvent simptome de PTSD.
CItește și: Sindromul Tourette: la ce vârstă începe să se manifeste și cum este tratat. De câte feluri sunt ticurile
Simptome
PTSD este o afecțiune mentală caracterizată prin suferință persistentă sau probleme în funcționarea zilnică. Simptomele includ intruziunea, evitarea, modificări ale gândirii și ale dispoziției, precum și modificări ale stării de excitație și de reactivitate. Intruziunea implică amintiri involuntare repetate, coșmaruri și flashback-uri vii ale evenimentului traumatic. Se apelează adesea la evitarea amintirilor, a factorilor declanșatori și a discuțiilor despre eveniment.
Modificările în gândire și dispoziție includ frică, oroare, furie, vinovăție, rușine, pierderi de memorie, gânduri negative, sentimente de detașare și dificultăți în a se bucura de activități.
Modificările în ceea ce privește reactivitatea includ iritabilitate, comportament nesăbuit, hipervigilență și dificultăți de concentrare sau de somn. Copiii cu PTSD pot avea dificultăți în a-și exprima sentimentele sau au suferit traume nerecunoscute. Aceste simptome pot fi confundate cu simptomele ADHD, așa că este esențial să consulți un specialist cu experiență în diagnosticarea PTSD. Este important să reții că aceste simptome pot fi confundate cu simptomele ADHD.
Cum afectează organsimul
Pacienții cu PTSD au niveluri normale sau scăzute de cortizol și niveluri ridicate ale factorului de eliberare a corticotropinei (CRF), în ciuda stresului continuu. Acest lucru duce la un răspuns crescut al sistemului nervos simpatic, provocând creșterea ritmului cardiac, a tensiunii arteriale, a conștientizării și a răspunsului de tresărire.
Alte sisteme de neurotransmițători, cum ar fi GABA, glutamatul și serotonina, funcționează, de asemenea, în mod diferit. PTSD este asociat cu modificări ale funcției și anatomiei creierului, cum ar fi scăderea dimensiunii hipocampusului, amigdala prea reactivă și cortexul prefrontal medial mai mic, conform NIH.
Aceste modificări pot duce la creșterea ritmului cardiac, a tensiunii arteriale, a gradului de conștientizare și a răspunsului de tresărire.
Vezi și: Tipurile și cauzele amneziei. Cum afectează viața de zi cu zi și funcționarea socială
Tratament
PTSD este o afecțiune mentală care poate fi tratată prin psihoterapie, în special prin terapie cognitiv-comportamentală (TCC). Aceasta este condusă de profesioniști calificați în domeniul sănătății mintale, cum ar fi psihologii sau psihiatrii, care oferă sprijin, educație și îndrumare pentru a-i ajuta pe indivizi să funcționeze mai bine și să își sporească starea de bine.
Unele forme specifice de TCC pentru PTSD includ terapia de procesare cognitivă, desensibilizarea și reprocesarea prin mișcări oculare (EMDR), terapia de grup, terapia de expunere prelungită și TCC axată pe traume. Terapia de procesare cognitivă se concentrează pe schimbarea emoțiilor negative dureroase și a convingerilor datorate traumei, în timp ce EMDR implică mișcarea ochilor în timp ce se procesează amintirile traumatice.
Terapia de grup încurajează participanții să își împărtășească experiențele într-un mediu lipsit de judecată, în timp ce terapia de expunere prelungită utilizează imaginarea repetată și detaliată a traumei sau expuneri progresive la declanșatorii simptomelor.
TCC centrată pe traumă implică învățarea despre modul în care organismul răspunde la traume și stres, identificarea și reformularea tiparelor de gândire problematice și învățarea abilităților de gestionare a simptomelor. În prezent, nu există medicamente aprobate de către FDA pentru a trata PTSD, dar medicii pot prescrie anumite medicamente pentru a ajuta anumite simptome ale PTSD.
-
-
Donald Trump, din nou la spital12.10.2025, 09:57
-
-
-
Apa îmbuteliată, riscuri uriașe. Duce la cancer11.10.2025, 22:22
Placebo vs. nocebo: Adevărul șocant despre cum gândurile tale îți pot schimba sănătatea
Care este diferența dintre burnout și depresie?
Cum împachetezi iubirea și dorul. Neputința părinților care au copiii plecați peste hotare: "Suntem bătrâni și obosiți, iar zilele ni se scurg din mâini"
De ce singurătatea ar trebui tratată ca o problemă socială. De ce terapia nu este soluția și telefonul nu e adevăratul vinovat
De ce terapeuții AI ar putea izola și mai mult pacienții vulnerabili, în loc să ușureze suferința
De ce privim în gol și ce implicații are pentru sănătatea noastră. Psihologia disocierii și privirii în gol
Primul semn că ai ajuns la epuizare. Psihoterapeut: Asta înseamnă că viaţa ta e foarte haotică
Mănânci emoțional fără să știi? Care este adevărata cauză din spatele kilogramelor în plus.
Anxietatea la apus: ce este și cum o tratăm. Impactul luminii asupra stării de bine
Cum să-ți reduci nivelul de stres prin tehnici de relaxare zilnică. Instrumentul natural pentru combaterea problemelor de sănătate
Singapore lansează un studiu pentru a afla dacă depresia poate fi prevenită sau modificată
Singapore lansează un studiu pe cinci ani pentru a afla dacă depresia poate fi prevenită sau modificată.
Adevărul despre Blue Monday. De ce este LUNI cea mai deprimantă zi: "A fost menită să inspire oamenii, nu să incite la teamă"
Val de crime în România. Psihologul criminalist Liviu Chesnoiu explică motivele și soluțiile
De ce unii oameni nu se bucură de reușite. Ce urme lasă: „după râs vine plâns” și „nu te bucura prea tare, nu durează”: Sindromul perfecționitului nefericit
Ce se întâmplă în corp când muzica ne dă fiori. Explicația științifică a frisoanelor muzicale
Vineri 13, ziua când mintea îți joacă feste fără să îți dai seama
Știi ce zi e azi? E vineri 13. Ziua despre care toată lumea vorbește cu teamă, ziua când ghinionul pare să bântuie fiecare colț.