Descoperă o afecțiune complexă care se manifestă prin pierderea memoriei, poate avea diverse cauze, de la traume cerebrale și afecțiuni medicale până la tulburări...
Amnezia este o afecțiune în care o persoană își pierde amintirea evenimentelor semnificative, a persoanelor și a faptelor învățate. Aceasta implică procese cerebrale complexe și este încă în curs de investigare de către cercetători.
Cele mai multe persoane cu amnezie sunt lucide, pot avea amintiri complete până la un anumit punct, dar au dificultăți în a-și aminti după aceea. Pierderea memoriei este adesea fragmentată, unii pierzând amintiri ale unor evenimente specifice.
Unele persoane cu amnezie se străduiesc să își imagineze viitorul, deoarece creierul construiește scenarii viitoare pe baza experiențelor trecute. Cercetătorii continuă să exploreze procesul de recuperare și de păstrare a memoriei.
Amnezia este un simptom al mai multor boli și apare într-o varietate de forme. O persoană poate experimenta mai mult de o formă de amnezie, iar unele dintre caracteristicile sale se pot suprapune. Amnezia poate fi tranzitorie sau persistentă.
Acestea sunt cele mai răspândite tipuri de amnezie:
Amnezia anterogradă: Această afecțiune împiedică o persoană să își amintească întâmplări recente. Aceasta este, de obicei, consecința unei traume cerebrale, cum ar fi o comoție care deteriorează creierul. Toate amintirile de dinaintea leziunii ale individului vor fi păstrate.
Amnezia retrogradă: Într-un fel opusul amneziei anterograde, amnezia retrogradă este atunci când o persoană nu-și poate aminti evenimentele care au avut loc înainte de traumă, dar își poate aminti ce s-a întâmplat după aceasta. Amnezia anterogradă și cea retrogradă pot coexista ocazional.
Amnezia globală tranzitorie: Aceasta este o pierdere temporară a tuturor amintirilor și în cazurile severe, dificultăți în formarea de noi amintiri. Aceasta este extrem de rară și este mai frecventă la persoanele în vârstă cu boli ale vaselor de sânge (vasculare).
Amnezia traumatică: Aceasta se referă la pierderea memoriei care rezultă în urma unei lovituri puternice la cap, de exemplu, într-un accident de mașină. Ar putea exista o pierdere momentană a cunoștinței sau o comă pentru persoana respectivă. Acest tip de amnezie este adesea tranzitorie, însă cât timp durează depinde frecvent de cât de gravă a fost afectarea. Amnezia poate fi un semn crucial al unei comoții cerebrale.
Amnezia disociativă: Rareori, o persoană își poate uita atât trecutul, cât și identitatea. Se poate trezi complet dezorientată. Evenimentele traumatice servesc de obicei drept catalizator. Este posibil ca amintirea incidentului declanșator să nu revină niciodată complet, dar capacitatea de a-și aminti o face adesea în câteva minute, ore sau zile.
Amnezia post-hipnotică: O persoană nu își poate aminti ce s-a întâmplat în timp ce a experimentat hipnoza.
Amnezia de sursă: O persoană își poate aminti anumite informații, dar nu și cum sau de unde le-a obținut.
Amnezia indusă de alcool: Cunoscută și sub numele de blackout, această afecțiune apare atunci când o persoană are pierderi de memorie după o perioadă de consum intens de alcool.
Prosopamnezia: Persoana nu își poate aminti fețele. Poate fi moștenită de o persoană sau dobândită prin naștere.
Un alt tip de amnezie este amnezia din copilărie sau amnezia infantilă. Acestea fiind spuse, aceasta nu este o afecțiune adevărată. Vocabularul și memoria unui copil mic sunt încă în creștere. În consecință, majoritatea indivizilor sunt incapabili să își amintească experiențele din copilărie.
Foto: Pexels @Pavel Danilyuk
Amnezia este o afecțiune care rezultă în urma unei leziuni sau a unei leziuni cerebrale, adesea cauzată de o traumă psihologică sau de stres. Aceasta afectează sistemul limbic, care controlează emoțiile și amintirile.
Printre cauzele medicale se numără accidentul vascular cerebral, encefalita, privarea de oxigen, anumite medicamente, hemoragia subarahnoidă, tumorile cerebrale, tulburările convulsive, traumatismele craniene, intervențiile chirurgicale și anestezia și sindromul Wernicke-Korsakoff.
Amnezia psihologică, un tip de tulburare disociativă, este cauzată de o traumă psihologică sau de stres fără o cauză fizică. Printre exemplele de afecțiuni disociative se numără fuga disociativă, tulburarea disociativă de identitate și tulburarea de stres posttraumatic.
Cauzele traumatice pot include crimele violente, abuzurile, serviciul militar și dezastrele naturale. Factorii de stres psihologic perturbă amintirile personale, istorice, mai degrabă decât să formeze altele noi.
Citește și: Lupus: o boală autoimună complexă. Motivul pentru care sistemul imunitar țintește țesuturile sănătoase
Amnezia se poate manifesta prin tulburări de învățare, rememorarea evenimentelor din trecut, amintiri false, afectarea memoriei pe termen scurt, pierderea parțială sau totală a memoriei și confuzie, printre simptomele comune numărându-se amnezia anterogradă, amnezia retrogradă, afectarea memoriei pe termen scurt și confuzia.
Amnezia se rezolvă adesea fără tratament, dar dacă există o tulburare fizică sau mentală care stă la baza acesteia, poate fi necesar un tratament. Psihoterapia, terapia cognitiv-comportamentală (CBT), hipnoza, meditația, mindfulness și sprijinul familiei pot ajuta în cazul amneziei, potrivit Cleveland Clinic.
În prezent, nu există medicamente disponibile pentru restabilirea memoriei pierdute din cauza amneziei. Cu toate acestea, pot fi de ajutor tratamentele pentru cauzele subiacente, cum ar fi sindromul Wernicke-Korsakoff (WKS) și traumatismele craniene.
Prevenirea amneziei implică purtarea unei căști de protecție, solicitarea de asistență medicală, purtarea centurii de siguranță, efectuarea unui control oftalmologic anual, practicarea de exerciții fizice regulate, o dietă sănătoasă și solicitarea unui tratament psihologic.
O persoană ar trebui să vorbească cu un medic specialist pentru a determina cauza oricărei pierderi inexplicabile de memorie. Acesta poate recomanda cel mai bun tratament pentru recuperarea amintirilor, cum ar fi psihoterapia sau hipnoza. În prezent, nu există medicamente pentru tratarea completă a amneziei.
De ce te îmbolnăvești. Care este cel mai rău lucru care ți se întâmplă.
Un studiu arată că unele obiceiuri zilnice pot îmbunătăţi semnificativ sănătatea mintală. Cum e posibil și ce trebuie să faci.
Aceasta este una din cauzele pentru care nu poți dormi, iar dimineață te trezești obosit.
Ședințele de terapie online funcționează cu adevărat? Studiul care dă peste cap tot ce credeam despre psihoterapia online.
Pe măsură ce iarna aduce zile mai scurte și lumină redusă, tulburarea afectivă sezonieră devine o provocare pentru sănătatea mentală.
Pierderea neintenționată în greutate poate ascunde afecțiuni medicale grave care necesită o atenție deosebită din partea medicului.
Multitasking-ul poate părea eficient, dar reduce productivitatea și atenția prin suprasolicitarea resurselor cognitive limitate ale creierului.
Un studiu recent sugerează o legătură între posesia unei pisici și un risc mai mare de a dezvolta tulburări psihiatrice sau schizofrenie.
