De la imunitate și digestie, până la depresie, obezitate și chiar calitatea somnului, microbiomul intestinal a devenit unul dintre cele mai studiate „ecosisteme” ale corpului uman.
În centrul lui se află trei tipuri de actori esențiali, probioticele, prebioticele și postbioticele – termeni care sună similar, dar au roluri complet diferite în menținerea echilibrului organismului.
În intestinul uman trăiesc trilioane de bacterii, unele benefice, altele potențial dăunătoare. Împreună formează microbiomul intestinal, un sistem complex care influențează digestia, metabolismul și chiar răspunsul imun.
Cercetările recente sugerează că echilibrul acestui ecosistem ar putea avea legături surprinzătoare cu afecțiuni precum obezitatea, depresia sau tulburările de somn. Totuși, specialiștii atrag atenția: știința este încă în plină dezvoltare, iar multe mecanisme nu sunt pe deplin înțelese.
Probioticele sunt definite de Asociația Științifică Internațională pentru Probiotice și Prebiotice (ISAPP) drept microorganisme vii care, administrate în cantități adecvate, aduc beneficii sănătății gazdei.
Pe scurt, sunt bacterii „prietenoase” care ajută la menținerea echilibrului intestinal. Cele mai cunoscute genuri sunt Lactobacillus și Bifidobacterium, conform National Geographic.
Probioticele apar natural în alimente fermentate precum iaurtul, kefirul, kimchi-ul sau kombucha, dar și în suplimente alimentare sau alimente funcționale.
Studiile au asociat consumul lor cu:
Un studiu citat în The Cochrane Database of Systematic Reviews (2022) a arătat chiar o reducere a infecțiilor respiratorii superioare în rândul persoanelor care au consumat regulat probiotice.
Totuși, experții subliniază un aspect esențial: nu toate tulpinile au aceleași efecte. Beneficiile sunt specifice fiecărei bacterii în parte.
Dacă probioticele sunt bacteriile bune, prebioticele sunt hrana lor.
Acestea sunt fibre și carbohidrați nedigerabili de organismul uman, dar fermentați de bacteriile intestinale benefice. Practic, ajung intacte în intestin, unde susțin dezvoltarea microbiomului sănătos.
Cercetările au asociat prebioticele cu:
Un exemplu relevant vine dintr-un studiu publicat în Frontiers in Immunology (2021), unde consumul zilnic de ovăz a fost asociat cu scăderea colesterolului LDL și cu modificări pozitive ale microbiomului intestinal.
Le regăsim în mod natural în:
Pe etichete, ele apar sub denumiri precum inulină, beta-glucani sau fructooligozaharide.
Postbioticele sunt mai puțin cunoscute, dar extrem de importante. Ele reprezintă produșii rezultați în urma activității bacteriilor intestinale asupra prebioticelor.
Cu alte cuvinte, atunci când probioticele „mănâncă” prebioticele, produc postbiotice.
Aceste substanțe au efecte biologice directe, inclusiv:
Unele cercetări sugerează chiar posibile efecte anticancerigene, însă domeniul este încă în dezvoltare.
Tot mai multe studii indică o conexiune directă între microbiom și creier, așa-numita „axă intestin-creier”.
Modificările în flora intestinală au fost asociate cu:
Deși promițătoare, aceste rezultate sunt considerate de specialiști doar începutul unei înțelegeri mult mai complexe.
Deși piața suplimentelor cu probiotice, prebiotice și postbiotice este în continuă expansiune, cercetătorii atrag atenția că acestea nu sunt întotdeauna strict reglementate.
În multe cazuri, eficiența depinde de tulpini, dozaj și calitatea produsului. De aceea, specialiștii recomandă prudență și, ideal, consult medical înainte de utilizare.
Microbiomul intestinal nu este influențat de un singur aliment sau supliment, ci de stilul de viață în ansamblu.
O dietă bogată în fibre, fructe, legume și alimente fermentate rămâne, potrivit experților, cea mai sigură metodă de a susține sănătatea intestinală.
După cum subliniază cercetătorii de la instituții precum Cleveland Clinic, niciun supliment nu poate compensa o alimentație dezechilibrată, microbiomul se construiește zilnic, nu peste noapte.
Pfizer va plăti 59,7 milioane de dolari pentru a rezolva acuzațiile de fraudă legate de prescrierea medicamentului pentru migrene.
O pastilă ieftină pentru tratarea HIV ar putea deveni o alternativă la injecțiile pentru boala oculară diabetică, sugerează un mic studiu.
Co-fondatorul Moderna, Robert Langer, se retrage din consiliul de administrație al producătorului de vaccinuri.
Descoperiri medicale promițătoare, decizii și acorduri financiare marchează industria Farma azi - știrile zilei.
FDA a aprobat primul vaccin antigripal care nu trebuie administrat de un cadru medical.
Un nou medicament ar putea opri boala de inimă, fără operație.
Consumul de medicamente poate avea consecințe severe. Care sunt principalele organe afectate.
Cererea AstraZeneca pentru medicamentul de prevenire COVID primește o evaluare accelerată în UE.
Noi medicamente vor intra pe lista celor gratuite și compensate, de la 1 noiembrie.
Probiotice, prebiotice și sănătatea intestinului. Iată ce trebuie să știm cu adevărat despre ele.
Știrile zilei în Sănătate și Farma. 15 informații importante la nivel mondial.
Acest tratament previne apariția cancerului. Răspunsul se află în sistemul imunitar al fiecăruia dintre noi.
