Utilizarea excesivă a tehnologiei poate duce la dezvoltarea unei dependențe, similară cu alte tipuri de dependențe comportamentale.
În era digitalizării și a tranziției către munca de acasă sau modele hibride, preocupările legate de stresul asociat cu locul de muncă au crescut semnificativ. Munca de acasă poate aduce cu sine un număr crescut de ore lucrate și dificultăți în separarea vieții personale de cea profesională.
Dr. Mihai Bran, medic primar psihiatru și psihoterapeut, a subliniat un concept nou în domeniul resurselor umane, denumit "livism". Acest termen descrie starea în care angajații sunt permanent conectați la locul de muncă prin intermediul tehnologiei. Cu telefoane de serviciu, laptopuri și adrese de e-mail de serviciu la îndemână, angajații sunt expuși la o presiune constantă, simțindu-se ca și cum ar fi "de serviciu non-stop".
"Plecând de la stres, automat se pot dezvolta tot felul de patologii. Depinde de tipul de profesie, de lucru, și vorbim de work from home - acest tip de lucru remote sau hibrid, care vine cu niște probleme. Sunt studii care arată că muncim cam o oră, o oră și ceva în plus și nu mai reușim să separăm casa, familia, de locul de muncă. Totul se întâmplă în același loc, într-un mix nu tocmai fericit.
Prin digitalizare, tehnologia e din ce în ce mai prezentă, mai ales pentru modul acesta de lucru remote, chiar a apărut un termen nou în zona asta de HR, se numește livism, desemnează faptul că angajații sunt conectați la locul de muncă prin tehnologie, practic permanent.
Ai telefon de serviciu, laptop, mail de serviciu la care trebuie să răspunzi și pe toate sursele astea de comunicare ești bombardat cu informații, cu taskuri, cu lucruri de făcut care te stresează și, de fapt, tu ești de serviciu non-stop", a explicat dr. Mihai BRAN, medic primar psihiatru și psihoterapeut, în exclusivitate pentru DC MEDICAL.
Lucrând de acasă - FOTO: Freepik
Digitalizarea a adus cu sine o serie de schimbări și inovații care au influențat profund modul în care lucrăm, comunicăm și interacționăm cu lumea din jurul nostru. Cu toate acestea, impactul digitalizării asupra creierului este un subiect complex și în curs de cercetare.
Impactul digitalizării și dependența de tehnologie au adus noi provocări în mediul profesional, impunând necesitatea găsirii unui echilibru între viața personală și cea profesională. Separarea clară a acestor două aspecte devine crucială pentru menținerea sănătății mintale și a bunăstării generale a angajaților.
Tehnologiile digitale, precum smartphone-urile și internetul, oferă o multitudine de stimuli și informații în timp real, ceea ce poate duce la o scădere a capacității noastre de concentrare și atenție. Există o tendință de a sări rapid între diferite task-uri și activități, ceea ce poate afecta capacitatea noastră de a ne concentra pe sarcini mai complexe sau de lungă durată.
Accesul inegal la servicii medicale pune în pericol sănătatea românilor și exercitarea democratică.
