Când se optează pentru fertilizarea in vitro în locul inseminării artificiale. Care sunt diferențele dintre cele două proceduri.
Când se alege fertilizarea in vitro în locul inseminării artificiale. În contextul tot mai frecventelor provocări legate de fertilitate, tot mai multe cupluri ajung să ia în calcul procedurile de reproducere umană asistată. Dintre acestea, inseminarea intrauterină și fertilizarea in vitro (FIV) sunt cele mai cunoscute. Alegerea între cele două metode nu se face însă aleatoriu, ci în funcție de mai mulți factori medicali, vârsta pacientei și caracteristicile cuplului.
Inseminarea intrauterină este considerată o procedură mai simplă și mai puțin invazivă, însă cu o rată de succes mai scăzută, în jur de 10-15% pe încercare. Această metodă are indicații clare, iar nu toate cuplurile pot beneficia de ea, chiar dacă o preferă în detrimentul FIV.
"În reproducerea umană asistată, avem cele două variante, inseminarea intrauterină și procedura de fertilizare in vitro. Ambele sunt proceduri cu indicații diferite și cu șanse de reușită diferite.
Inseminarea intrauterină este cu șanse de reușită mai mici, de 10-15% pe procedură și care are niște indicații clare. În primul rând, pacienta ar trebui să fie tânără, să aibă o vârstă sub 35 de ani, trompele să fie permeabile și patologia masculină, adică proba de spermă, poate să aibă modificări, dar să aibă niște modificări minore. Chiar dacă cuplurile își doresc să facă procedura de inseminare intrauterină în locul procedurii de fertilizare in vitro, nu tot timpul au indicația medicului.
Uneori se mai recomandă 3 proceduri de inseminare intrauterină, care practic să cumuleze o șansă de reușită de 60-70% și dacă nu se reușește acest lucru, se treacă la procedura de fertilizare in vitro", a explicat dr. Lucia Luchian, medic primar obstetrică-ginecologie, doctor în științe medicale și directorul medical al Centrului FIV SANADOR, în exclusivitate la DC Medical și DC News.
Când se optează pentru fertilizarea in vitro în locul inseminării artificiale. Dr. Lucia Luchian: Foarte important să știe lumea - FOTO: Freepik
În comparație cu inseminarea intrauterină, fertilizarea in vitro presupune o serie de etape mai elaborate și o pregătire mai intensă pentru pacientă. Tratamentul hormonal, recoltarea ovocitelor, manipularea acestora în laborator și transferul embrionilor sunt doar câteva dintre etapele esențiale ale acestei proceduri.
"Procedura de fertilizare in vitro este mult mai complexă față de inseminarea intrauterină și necesită mai multe investigații și mai mulți pași. Pacienta trebuie să facă un tratament de stimulare ovariană, care poate să dureze între 8-10-12 zile, în funcție de cum răspunde ovarul respectiv, timp în care necesită mai multe monitorizări ecografice.
La finalul acestor monitorizări, se recoltează ovocitele. În laboratorul de embriologie, ovocitele sunt puse împreună cu sperma partenerului și se formează niște embrioni. Ulterior, acești embrioni sunt transferați rând pe rând în uterul matern.
Șansele de reușite la o procedură de fertilizare in vitro, foarte important să știe lumea, sunt în funcție de vârsta pacientei și în funcție de numărul de ovocite pe care noi reușim să le colectăm.
Astfel încât șansele maxime de a naște copilul sunt de 40-50% pe un ciclu", a explicat dr. Lucia Luchian, medic primar obstetrică-ginecologie, doctor în științe medicale și directorul medical al Centrului FIV SANADOR, în exclusivitate la DC Medical și DC News.
Vezi mai multe în VIDEO:
Accesul inegal la servicii medicale pune în pericol sănătatea românilor și exercitarea democratică.
