Alimentele care afectează creierul și cresc tensiunea arterială

Hipertensiunea nu mai este doar o problemă a rinichilor sau a vaselor de sânge. Un studiu recent arată că sarea din alimentația zilnică poate inflama creierul și crește tensiunea arterială, deschizând noi posibilități de tratament pentru cei afectați.

Un nou studiu ridică semne de întrebare asupra rolului creierului în hipertensiune

Cercetătorii de la Universitatea McGill au descoperit că un consum ridicat de sare poate provoca inflamații în creier, ceea ce contribuie la creșterea tensiunii arteriale. Studiul, condus de Masha Prager-Khoutorsky împreună cu o echipă interdisciplinară, sugerează că hipertensiunea nu mai este un fenomen legat exclusiv de rinichi, ci creierul poate fi un nou țel pentru tratamente.

"Aceste dovezi arată că tensiunea arterială crescută poate începe în creier, ceea ce deschide drumul pentru tratamente care acționează direct asupra sistemului nervos central", a declarat Prager-Khoutorsky, profesor asociat în Departamentul de Fiziologie al Universității McGill.

Hipertensiunea: o problemă globală

Hipertensiunea afectează aproape două treimi dintre adulții peste 60 de ani și este responsabilă anual pentru aproximativ 10 milioane de decese la nivel global. Deoarece se dezvoltă adesea fără simptome evidente, boala crește semnificativ riscul de accident vascular cerebral, boli de inimă și alte complicații severe.

Un aspect alarmant este că aproximativ o treime dintre pacienți nu răspund la tratamentele standard, care vizează în principal vasele de sânge și rinichii. Studiul publicat în Neuron arată că creierul poate juca un rol central în formele de hipertensiune rezistente la terapiile convenționale.

Cum afectează sarea creierul

Pentru a imita tiparele de consum umane, cercetătorii au administrat șobolanilor apă cu două procente sare, echivalentul unei diete bogate în fast food, bacon, paste instant și brânzeturi procesate.

Acest regim alimentar a activat celulele imunitare dintr-o anumită regiune a creierului, provocând inflamații și o creștere a hormonului vasopresină, care ridică tensiunea arterială. Schimbările au fost monitorizate folosind tehnici avansate de imagistică cerebrală și laborator, disponibile recent.

"Rolul creierului în hipertensiune a fost în mare parte neglijat, parțial pentru că este mai greu de studiat. Dar cu noile tehnici, putem observa aceste modificări în acțiune", explică Prager-Khoutorsky.

Cercetătorii au ales șobolanii pentru că reglează sarea și apa într-un mod similar oamenilor, ceea ce face ca descoperirile să fie mai relevante pentru oameni decât studiile realizate pe șoareci.

Oamenii de știință intenționează să investigheze dacă mecanisme similare sunt implicate și în alte forme de hipertensiune. Aceasta ar putea deschide noi direcții pentru tratamente personalizate care să vizeze nu doar rinichii sau vasele de sânge, ci direct creierul.