Tensiune arterială, Alzheimer: cum o afectează una pe cealaltă

Cercetătorii au descoperit o legătură între tensiunea arterială ridicată și Alzheimer. Mesajul lor, simplu zis: ”ai grijă de inimă pentru a fi bun cu mintea”.
Tensiune arterială, Alzheimer. La reuniunea anuală a Asociației Alzheimer din iulie, cercetătorii au prezentat concluzii preliminare dintr-un studiu care a analizat impactul reducerii agresive a tensiunii arteriale ridicate la nivelurile recomandate în prezent. S-a constatat că efortul a scăzut riscul de a dezvolta o afectare cognitivă ușoară, un precursor comun al demenței.
Prin urmare, cercetătorii susțin că Alzheimerul este o boală a creierului care pare a fi profund determinată de ceea ce se întâmplă cu inima și vasele de sânge. Legătura dintre hipertensiunea arterială și boala Alzheimer a fost un obiectiv special în studiile recente.
"Hipertensiunea arterială, necontrolată, provoacă daune practic tuturor sistemelor de organe. Nu ar trebui să fie surprinzător faptul că creierul, cel mai vascularizat și dependent de energie, este cel mai deteriorat de fluctuațiile controlului tensiunii arteriale", a declarat Jeff Keller, directorul Institutului de Cercetare și Prevenție a Demenței din cadrul Universității de Stat din Louisiana, SUA, potrivit site-ului Asociației Americane a Inimii.
Tensiune arterială, Alzheimer. Cum îți protejezi inima și creierul
O cercetare apărută în august, în revista Neurology, a demonstrat că persoanele în vârstă cu tensiune arterială crescută aveau mai multe șanse să aibă leziuni ale creierului - zone ale țesutului mort - cauzate de aportul scăzut de sânge. Oamenii de știință au mai observat că acești pacienți aveau mai multe „încurcături" de proteine care sunt considerate markeri comuni ai Alzheimerului.
Anul trecut, Colegiul American de Cardiologie și Asociația Americană a Inimii (AHA) a schimbat nivelul de tensiune arterială la 130/80 față de precedentul 140/90. Conform statisticilor AHA, aproximativ 103 milioane de adulți americani, sau aproximativ 46% din populația adultă a SUA, acum se califică ca având tensiune arterială ridicată. Dar circa 16% dintre ei nu știu că au afecțiunea.
Medicii subliniază că hipertensiunea arterială poate fi redusă prin modificări ale stilului de viață - reducerea sodiului în dietă, exerciții fizice, medicamente. Modificările stilului de viață pot juca un rol important în prevenirea anumitor tipuri de demență, a spus doctorul Sevil Yasar, profesor asociat de Medicină și Neurologie la Universitatea Johns Hopkins din Baltimore. Sevil Yasar a spus că studiile au descoperit că consumul unei diete sănătoase și implicarea în activități fizice obișnuite poate ajuta la încetinirea sau prevenirea declinului cognitiv.
"Gândiți-vă la un cocktail care ar trebui să includă o dietă bună, ceva exerciții fizice și, dacă este nevoie, niște medicamente. (...) Nu există o pastilă magică. Este multă muncă. Dar ... ceea ce este bun pentru inimă este foarte bun pentru creier. Este atât de simplu", adaugă doctorul Yasar.
Alzheimer este cea mai frecventă cauză de demență și a șasea principală cauză de deces în Statele Unite. Aproximativ 5,7 milioane de americani au fost diagnosticați cu boala, inclusiv 200.000 de persoane cu vârsta sub 65 de ani. Se estimează că aceste numere vor crește.
-
Testul banal din analizele de rutină care îți poate salva ficatul13.10.2025, 13:41
-
-
Soluții rapide de reabilitare totală cu 4 sau 6 implanturi13.10.2025, 10:40
-
-
Ce se întâmplă în creierul celor care au făcut AVC
Problemele de sănătate mintală cresc riscul de demență
Amețelile frecvente ar putea fi un simptom al sindromului PoTS, asociat cu long-COVID
Amețelile frecvente ar putea fi un simptom al sindromului PoTS, asociat cu long-COVID.
11 Aprilie, Ziua Mondială de luptă împotriva bolii Parkinson. După 200 de ani de la descrierea sa, boala NU este încă vindecabilă
Leziunile cerebrale cresc riscul de glioblastom. Ce simptome să urmărești
Terapie prin tango pentru Parkinson. Pași simpli care aduc echilibru și bucurie
De ce începe să ți se "scurgă" creierul după 40 de ani și cum oprești asta
8 semne timpurii ale sclerozei multiple
Combinația periculoasă care îți devastează creierul
"Curățarea creierului” în timpul somnului poate reduce riscul de demență. Cum faci asta
10 lucruri pe care să le faci ca să previi demența. Asta contează mult pentru creier
Alzheimerul, o boală a întregului organism. Nu afectează doar creierul – studiu
Alzheimerul nu distruge doar memoria, ci zdruncină întregul organism din interior, celulă cu celulă.
Statul prea mult pe scaun îți poate micșora creierul, chiar dacă faci sport regulat
Lucrul care îți topește creierul fără să îți dai seama. Cea mai mare greșeală pe care o faci. Nimic nu te mai salvează.
Adevărul ascuns despre băuturile care îți distrug creierul
Băuturile care îți condamnă creierul la demență. Au efect pe termen lung.
Ai mai mult de 30 de ani? Ești expus unor probleme majore
Troznitul gâtului, risc pentru AVC. Un medic neurolog vine cu explicații
Obiceiul relaxant care poate provoca AVC. Ce să nu mai faci niciodată.
Cefaleea, o problemă globală de sănătate. Peste un miliard de oameni suferă de migrenă
Neurolog: Nu fac niciodată acest gest banal. Poate părea inofensiv, dar îți poate afecta creierul pe viață
Grăsimea abdominală și de pe brațe, posibil indicator timpuriu al demenței
Acest semn banal îți arată dacă vei face demență. Dacă vezi ASTA, creierul tău este afectat.
Cum se schimbă mintea vârstnicilor odată cu demența. Lucrul trecut cu vederea pe care nu îl mai pot stăpâni
Cum se schimbă mintea vârstnicilor odată cu demența. Lucrul trecut cu vederea pe care nu îl mai pot stăpâni.
Pierderea mirosului, semn timpuriu al bolii Alzheimer
Simptomul repetitiv care poate fi un semn de demență. Apare cu ani înainte de pierderea memoriei
Simptomul repetitiv care poate fi un semn de demență. Apare cu ani înainte de pierderea memoriei.
Stilul de viață, esențial pentru reducerea riscului de demență, AVC și depresie la vârsta a treia. Ce trebuie să faci
Aceste lucruri simple îți protejează creierul de demență și AVC. În plus, întârzie îmbătrânirea cerebrală.