EXCLUSIV Câți ani are, de fapt, inima ta? Semnele care arată că îmbătrânește prea repede

Ce trebuie să știi

• Inima poate îmbătrâni mai repede decât organismul, mai ales în prezența hipertensiunii, colesterolului crescut, diabetului sau fumatului.
• Bolile cardiovasculare pot evolua fără simptome, iar riscul poate fi identificat prin controale și screening cardiac.
• Investigații precum angio-CT-ul coronarian și RMN-ul cardiac pot oferi informații detaliate despre starea inimii atunci când există suspiciuni.
• Prevenția poate încetini "îmbătrânirea" cardiovasculară: mișcarea, alimentația echilibrată și controlul factorilor de risc sunt esențiale.

Inima nu îmbătrânește întotdeauna în același ritm cu organismul. Vârsta din buletin nu spune întotdeauna cât de bine funcționează sistemul cardiovascular. Stilul de viață, factorii de risc și prevenția pot face diferența între o inimă care își păstrează sănătatea pe termen lung și una afectată prematur.

Inima poate îmbătrâni mai repede decât arată cartea de identitate

Hipertensiunea arterială, colesterolul crescut, diabetul, fumatul, lipsa activității fizice și alimentația dezechilibrată sunt printre principalii factori care accelerează procesul de îmbătrânire cardiovasculară.

În timp, acești factori pot afecta vasele de sânge și pot suprasolicita inima. Arterele își pierd elasticitatea, crește riscul de ateroscleroză, iar inima poate deveni mai vulnerabilă în fața bolilor cardiovasculare.

Prevenția joacă un rol esențial, iar evaluarea riscului cardiovascular nu mai este rezervată doar persoanelor cu simptome.

Screeningul cardiac poate identifica riscurile înainte de apariția simptomelor

Depistarea timpurie a problemelor cardiovasculare poate schimba evoluția bolii. În prezent, evaluările cardiologice preventive se adresează inclusiv persoanelor aparent sănătoase, pentru identificarea factorilor care pot afecta inima în timp.

"În prezent, în București se efectuează pachete de screening cardiac începând cu vârsta de 35 de ani, pentru identificarea persoanelor cu risc de boli cardiovasculare", a explicat dr. Monica Trofin Bănescu, șef secție Cardiologie și coordonator USTACC la Spitalul Clinic Sanador, în exclusivitate la DC Medical și DC News.

Aceste evaluări pot evidenția modificări care nu produc încă simptome, dar care pot indica un risc crescut pentru infarct miocardic sau alte afecțiuni cardiovasculare.

Investigațiile moderne pot oferi o imagine detaliată a inimii

Atunci când există suspiciunea unei boli cardiace, medicii pot recomanda investigații avansate pentru o evaluare mai precisă.

"În etapa următoare, atunci când există suspiciunea unei afecțiuni cardiace, pot fi recomandate investigații imagistice avansate, precum angio-CT-ul coronarian sau RMN-ul cardiac", a precizat medicul.

Angio-CT-ul coronarian poate analiza arterele inimii și poate identifica eventualele îngustări produse de plăcile de aterom. RMN-ul cardiac oferă informații importante despre structura și funcția mușchiului inimii.

Obiectivul medicinei cardiovasculare

Rezultatele investigațiilor permit personalizarea recomandărilor pentru fiecare pacient. Tratamentul medicamentos, schimbările alimentare, activitatea fizică regulată și controlul factorilor de risc pot contribui la menținerea sănătății inimii.

"Pe baza rezultatelor se stabilesc recomandări de tratament și de modificare a stilului de viață. Obiectivul nu mai este doar să prelungim viața, ci să îmbătrânim cât mai sănătoși, independenți și cu o calitate cât mai bună a vieții", a subliniat dr. Monica Trofin Bănescu.

O inimă "mai tânără" decât vârsta din acte nu ține de noroc, ci de prevenție, controale regulate și alegeri zilnice care protejează sistemul cardiovascular.