Tensiunea arterială 160 cu 95 nu înseamnă automat hipertensiune. Avertismentul unui medic cardiolog: Pacientul a câștigat un diagnostic pe care s-ar putea să nu-l aibă

masurare tensiune arteriala FOTO: Magnific@stockgrapher

O tensiune de 160/95 măsurată în cabinet nu confirmă automat hipertensiunea. Dr. Anca Tâu explică de ce sunt necesare măsurători repetate.

Ce trebuie să știi

  • O singură măsurătoare crescută nu confirmă diagnosticul de hipertensiune.
  • Emoțiile, efortul și stresul pot crește temporar tensiunea.
  • Hipertensiunea de halat alb poate duce la tratament inutil, iar cea mascată poate ascunde un risc cardiovascular.
  • Valorile repetate de 180/120 mmHg sau mai mari necesită evaluare medicală promptă.

O valoare de 160/95 mmHg măsurată în cabinetul medicului nu înseamnă automat că pacientul are hipertensiune arterială. Graba, efortul fizic, emoțiile sau chiar teama de consultație pot influența rezultatul. O singură măsurătoare nu este suficientă pentru stabilirea unui diagnostic și, cu atât mai puțin, pentru începerea unui tratament de lungă durată.

Dr. Anca Tâu, medic primar cardiologie și medicină internă, cardiooncolog acreditat IC-OS, atrage atenția asupra riscului unor diagnostice puse prea repede, fără măsurători repetate și fără confirmarea valorilor tensionale în afara cabinetului medical.

Tensiunea 160 cu 95. De ce o singură măsurătoare nu stabilește diagnosticul

Un pacient care ajunge la cabinet după ce a urcat scările, a căutat un loc de parcare sau a traversat o perioadă stresantă poate avea o tensiune arterială mai mare decât în condiții obișnuite.

Dacă medicul măsoară imediat tensiunea și obține o valoare de 160/95 mmHg, există riscul unei concluzii pripite. Hipertensiunea arterială nu se diagnostichează doar pe baza unei singure măsurători, iar contextul în care aceasta are loc contează.

”160 cu 95 este o valoare a tensiunii arteriale. Nu un diagnostic pus în 30 de secunde. Pacientul intră grăbit. A urcat scările, a căutat parcarea…Se așază. Manșeta. 160 cu 95.

”Aveți hipertensiune!” Eventual și o rețetă. Să nu pierdem timpul. Am câștigat câteva minute. Pacientul a câștigat un diagnostic pe care s-ar putea să nu-l aibă…

O performanță administrativă. Nu neapărat medicală”, scrie dr. Anca Tâu, medic primar cardiologie și medicină internă, cardiooncolog acreditat IC-OS, pe Facebook.

Hipertensiunea de halat alb și hipertensiunea mascată. Două situații care pot induce în eroare

Valorile tensiunii arteriale pot crește temporar din cauza efortului fizic, emoțiilor sau durerii. Uneori, simpla prezență în cabinetul medical poate declanșa o reacție de stres, cunoscută drept hipertensiune de halat alb.

”Tensiunea crește la efort, emoție, durere. Uneori, chiar la vederea halatului alb. Există hipertensiune de halat alb. Dar și hipertensiune mascată: valori normale în cabinet, crescute acasă. Una poate duce la tratament inutil. Cealaltă, la risc ignorat”, mai explică medicul.

Cum trebuie măsurată corect tensiunea arterială

Pentru un diagnostic corect, medicul trebuie să acorde timp măsurătorii și să țină cont de condițiile în care aceasta are loc. Repausul înainte de măsurare, repetarea valorilor și confirmarea rezultatelor prin metode suplimentare sunt pași importanți.

Printre metodele folosite se numără măsurătorile efectuate acasă, în condiții standardizate, și Monitorizarea Ambulatorie a Tensiunii Arteriale timp de 24 de ore (MATA). Aceasta din urmă permite evaluarea valorilor tensionale pe parcursul unei zile și al nopții, nu doar în momentul consultației.

”Ce facem? Cinci minute de repaus, măsurători repetate și confirmare, de regulă, acasă sau prin Monitorizare Ambulatorie TA/24 de ore”, mai atrage atenția medicul.

Tensiunea de 180/120 mmHg sau mai mare. Când este necesară evaluarea medicală urgentă

Există și situații în care valorile tensionale foarte mari impun o atenție deosebită. Valori repetate de 180/120 mmHg sau mai mari necesită evaluare medicală promptă, chiar dacă pacientul nu are simptome.

Dacă tensiunea foarte mare este însoțită de durere în piept, dificultăți de respirație, slăbiciune bruscă la nivelul unui braț sau picior, tulburări de vorbire ori modificări bruște ale vederii, este necesar apelul la 112.

”Atenție la excepții: valori repetate de 180/120 mmHg sau mai mari necesită evaluare medicală promptă, chiar fără simptome. Dacă apar durere în piept, lipsă de aer, slăbiciune bruscă a unui braț sau picior, dificultăți de vorbire ori tulburări bruște de vedere, sunați la 112.

În rest, o singură măsurătoare nu ar trebui să hotărască ani de tratament”, subliniază dr. Anca Tâu.

Aparatele măsoară tensiunea în câteva secunde. Diagnosticul cere mai mult timp

Tehnologia medicală permite măsurători rapide și tot mai precise, dar performanța aparatelor nu poate înlocui raționamentul clinic. O valoare crescută trebuie interpretată în context, iar un rezultat normal în cabinet nu exclude automat hipertensiunea.

Mesajul medicului este unul important atât pentru pacienți, cât și pentru practica medicală: diagnosticul nu trebuie să apară în grabă, iar tratamentul nu trebuie să pornească de la o singură cifră afișată pe ecran.

”Avem aparate tot mai performante și tot mai puțină răbdare pentru cinci minute de liniște. Tehnologia a scurtat măsurătoarea. Nu și judecata clinică. Nu orice tensiune mare înseamnă hipertensiune. Nu orice tensiune normală exclude hipertensiunea.

Iar graba, oricât de bine organizată, nu este o metodă de diagnostic”, explică dr. Anca Tâu, medic primar cardiologie și medicină internă, cardiooncolog acreditat IC-OS, pe pagina sa de Facebook.

Google News icon  Urmărește-ne și pe Google News - abonează‑te!

Articole similare