Mulți pacienți iau Captopril sub limbă când le crește tensiunea. Un cardiolog explică de ce această practică nu este recomandată și ce riscuri implică.
Administrarea Captoprilului sub limbă nu este recomandată de ghidurile actuale de cardiologie. Potrivit medicului cardiolog Alexandru Covaciu, nu există dovezi că această metodă scade tensiunea mai rapid decât administrarea obișnuită.
Captoprilul este un medicament din clasa inhibitorilor enzimei de conversie a angiotensinei (IECA), utilizat în tratamentul hipertensiunii arteriale și al unor afecțiuni cardiovasculare.
În România, mulți pacienți apelează la acest medicament atunci când observă o creștere a tensiunii arteriale. De-a lungul timpului s-a răspândit ideea că administrarea comprimatului sub limbă ar reduce mai repede valorile tensiunii.
Medicul atrage atenția că administrarea tratamentului fără recomandarea specialistului poate avea consecințe serioase, mai ales atunci când pacientul încearcă să scadă rapid tensiunea arterială.
Într-un mesaj publicat pe pagina sa de TikTok, dr. Alexandru Covaciu explică de ce administrarea Captoprilului sub limbă nu reprezintă o soluție recomandată.
"Mulți pacienți iau Captopril sub limbă atunci când le crește tensiunea. Problema este că acest obicei NU este susținut de dovezi științifice.
Nu există date care să arate că acționează mai rapid decât administrarea normală. În schimb, poate duce la scăderi bruște ale tensiunii, uneori periculoase.
Și mai important: nu este recomandat de ghidurile de cardiologie.
Ce văd frecvent în cabinet este automedicația, făcută din grabă sau frică. Dar în astfel de situații, improvizația poate face mai mult rău decât bine.
Tratamentul tensiunii trebuie făcut controlat, nu «după ureche».
Dacă aveți valori crescute, discutați cu medicul și stabiliți un plan corect", explică dr. Alexandru Covaciu, medic cardiolog.
În cazul hipertensiunii arteriale, o reducere bruscă a tensiunii nu este întotdeauna benefică. O scădere prea rapidă poate diminua fluxul de sânge către organe precum creierul, inima sau rinichii și poate provoca amețeli, leșin ori alte complicații, în funcție de starea pacientului.
Din acest motiv, ghidurile internaționale recomandă ca tratamentul să fie adaptat fiecărei persoane și administrat conform indicațiilor medicului. În majoritatea situațiilor, valorile crescute ale tensiunii necesită o evaluare clinică înainte de modificarea tratamentului.
Specialiștii atrag atenția că automedicația poate masca o problemă medicală importantă sau poate întârzia prezentarea la medic. În cazul unor valori foarte mari ale tensiunii, mai ales dacă apar simptome precum durere în piept, dificultăți de respirație, tulburări de vedere, slăbiciune la nivelul unui membru sau dificultăți de vorbire, este necesară evaluarea medicală de urgență.
Tratamentul hipertensiunii arteriale trebuie stabilit împreună cu medicul, iar administrarea Captoprilului sub limbă nu reprezintă o metodă recomandată de ghidurile actuale și nu are dovezi care să demonstreze un efect mai rapid decât administrarea obișnuită.
Ghidul 2024 al Societății Europene de Cardiologie (ESC) nu include administrarea sublinguală a Captoprilului printre metodele recomandate pentru tratamentul hipertensiunii arteriale.
O valoare crescută a tensiunii arteriale nu înseamnă întotdeauna o urgență medicală. Specialiștii subliniază că este important să fie evaluat întregul context clinic și să nu se ia decizii doar pe baza unei singure măsurători.
Dacă tensiometrul indică o valoare mare, primul pas este să rămâi calm. Emoțiile, stresul, efortul fizic, consumul recent de cafea sau fumatul pot determina o creștere temporară a tensiunii arteriale.
Este recomandat să te așezi pe un scaun, cu spatele sprijinit și picioarele pe podea, să te odihnești timp de aproximativ cinci minute și apoi să repeți măsurătoarea. Pentru o evaluare cât mai corectă, brațul trebuie să fie sprijinit la nivelul inimii, iar manșeta tensiometrului trebuie să fie de dimensiunea potrivită.
Dacă valorile rămân ridicate, însă nu există simptome precum durere în piept, dificultăți de respirație, tulburări neurologice sau pierderea stării de conștiență, este indicat să iei legătura cu medicul care îți urmărește hipertensiunea. Acesta poate decide dacă tratamentul trebuie ajustat sau dacă sunt necesare investigații suplimentare.
Există situații în care valorile foarte mari ale tensiunii arteriale sunt însoțite de afectarea unor organe vitale. În aceste cazuri este vorba despre o urgență hipertensivă, iar pacientul trebuie evaluat imediat într-o unitate medicală.
Semnele care impun prezentarea de urgență la spital includ:
În aceste situații, simpla administrare a unui medicament acasă poate întârzia tratamentul adecvat și poate crește riscul unor complicații severe, precum infarctul miocardic, accidentul vascular cerebral sau insuficiența renală acută.
Medicii recomandă persoanelor diagnosticate cu hipertensiune arterială să aibă un plan clar de tratament, stabilit împreună cu cardiologul sau medicul de familie.
Acest plan include administrarea regulată a medicamentelor prescrise, monitorizarea tensiunii arteriale la domiciliu și controale periodice pentru evaluarea eficienței tratamentului.
În unele situații, medicul poate recomanda și un medicament care să fie administrat în anumite condiții, însă această decizie este individualizată și nu trebuie înlocuită cu recomandări primite de la alte persoane sau găsite pe internet.
Specialiștii atrag atenția că fiecare pacient are un profil diferit de risc cardiovascular, iar tratamentul trebuie adaptat în funcție de vârstă, bolile asociate, funcția rinichilor și istoricul medical.
Pe lângă tratamentul medicamentos, controlul hipertensiunii arteriale depinde în mare măsură și de stilul de viață.
Ghidurile europene recomandă:
Aceste măsuri pot contribui la scăderea valorilor tensionale și la reducerea riscului de infarct miocardic, accident vascular cerebral, insuficiență cardiacă și boală cronică de rinichi.
Hipertensiunea arterială este una dintre cele mai frecvente boli cronice și reprezintă unul dintre cei mai importanți factori de risc pentru bolile cardiovasculare. De multe ori nu produce simptome ani la rând, motiv pentru care este cunoscută și drept "ucigașul tăcut".
Depistarea precoce, monitorizarea regulată și respectarea tratamentului recomandat de medic pot reduce semnificativ riscul de complicații severe.
Mesajul transmis de cardiologul Alexandru Covaciu este în concordanță cu recomandările ghidurilor actuale: în cazul unei creșteri a tensiunii arteriale, automedicația și administrarea Captoprilului sub limbă nu reprezintă o soluție susținută de dovezi științifice. Cea mai sigură abordare este evaluarea medicală și urmarea unui plan terapeutic individualizat, stabilit împreună cu medicul curant.
