S-au schimbat valorile la care se consideră că avem hipertensiune. Sunt mult mai mici decât înainte.
Data de 17 mai marchează Ziua Mondială a Hipertensiunii Arteriale, un moment critic care readuce în atenție o realitate dureroasă: România se află în continuare în zona de risc cardiovascular ridicat. Principala cauză o reprezintă ignorarea recomandărilor medicale și lipsa unui stil de viață echilibrat.
Controlul greutății, monitorizarea constantă a tensiunii, precum și verificarea nivelului de zahăr din sânge și a grăsimilor reprezintă pilonii esențiali pentru prevenirea unor tragedii. Toți acești factori cumulați determină riscul cardiovascular total al fiecărui individ.
Abordarea medicală cu privire la hipertensiune a suferit modificări majore recent. Clasificările rigide pe grade și stadii au fost înlocuite de o viziune mult mai simplă, bazată pe trei repere clare pe care oricine trebuie să le cunoască.
Dr. Alice Munteanu, medic primar cardiolog la Spitalul Militar Central, explică noua paradigmă
"Ghidul din 2024 schimbă această paradigmă pe grade și pe stadii, așa cum le-am cunoscut noi. Există doar, să zicem așa, trei coloane pe care trebuie să le știm.
Peste 140 cu 90 suntem din păcate hipertensivi. Dacă avem și toți factorii de risc asociați, și vorbim aici de diabet, obezitate, fumat, respectiv valoarea crescută a colesterolului - avem o valoare de normal-înaltă, 130 cu 70, sub limita menționată anterior și tensiunea "de aviator" este cea normală, sub 120 cu 80.
Atunci trebuie calculat riscul cardiovascular, dacă avem 40 de ani. Deci, iată, nu vorbim de hipertensiunea arterială ca boală, ca un singur lucru de care trebuie să ținem cont, vorbim de valoarea tensiunii arteriale ca un întreg atunci când vorbim de calcularea riscului cardiovascular", a explicat dr. Alice Munteanu, medic primar cardiolog la Spitalul Militar Central, potrivit Digi24.
