EXCLUSIV Ce se întâmplă după un infarct miocardic. Dr. Monica Trofin Bănescu (SANADOR): Monitorizare continuă

Infarctul miocardic reprezintă o urgență medicală majoră care necesită intervenție imediată. Această afecțiune apare atunci când fluxul de sânge către inimă este redus sever sau blocat complet, punând în pericol viața pacientului.

Ce este un infarct miocardic și cum se produce

Blocajul care declanșează un infarct are la bază, de cele mai multe ori, acumularea de grăsimi, colesterol și alte substanțe în arterele coronare. Aceste depuneri poartă numele de plăci de aterom, iar procesul de formare a acestora este denumit ateroscleroză.

Atunci când o placă de aterom se rupe, se formează un cheag de sânge. Acesta blochează circulația, iar lipsa oxigenului distruge sau distruge parțial mușchiul inimii. În termeni medicali, acest eveniment este cunoscut drept infarct miocardic.

"Infarctul miocardic este un eveniment major în viața unui om, un eveniment cu o conotație profund negativă, care lasă în urmă o traumă.

Această traumă este, în timp, integrată de pacient, dar imediat după faza acută, atât pacientul, cât și familia acestuia trec printr-un obstacol emoțional major. De aceea, în țările vestice s-a dezvoltat tot mai mult conceptul de psihologie cardiologică, special dedicată acestor pacienți, care îi ajută să depășească și să gestioneze emoțional momentul trăit.

Este vorba despre reintegrarea în familie, în societate și, ulterior, revenirea la locul de muncă. Totuși, dincolo de componenta psihologică, capacitatea fizică este cea care influențează cel mai mult viața de după infarct", a explicat dr. Monica Trofin-Bănescu, șef secție Cardiologie și USTACC, Spitalul Clinic SANADOR, în exclusivitate la DC Medical și DC News.

Recuperare cardiacă după infarct

"Există programe de recuperare cardiacă pentru pacienții care au trecut printr-un infarct miocardic sau printr-o intervenție chirurgicală cardiacă. Aceste programe urmăresc monitorizarea capacității de efort și creșterea ei controlată în primele luni după eveniment. În cadrul spitalului nostru există o echipă specializată în recuperare cardiacă, dedicată acestor pacienți.

Se efectuează un test de efort cardiopulmonar, o metodă care evaluează capacitatea de efort și poate evidenția eventuale complicații precum aritmii sau dureri toracice, documentând posibile riscuri. Testul indică nivelul de la care pacientul pornește și nivelul la care trebuie să ajungă într-un interval controlat.

Recomand aceste programe din toată inima, deoarece îi ajută pe pacienți să-și recapete încrederea în ei. Desigur, ne dorim ca toți pacienții noștri să vină la control și peste 30 de ani de la infarct. Dar asta depinde atât de medic, cât și de pacient", a explicat dr. Monica Trofin-Bănescu, șef secție Cardiologie și USTACC, Spitalul Clinic SANADOR, în exclusivitate la DC Medical și DC News.

Simptomele comune: de la disconfort ușor la durere severă

Manifestările unui atac de cord variază considerabil de la o persoană la alta. În timp ce unii pacienți experimentează simptome severe, alții prezintă doar forme ușoare sau chiar nicio urmă vizibilă de rău.

Cele mai frecvente semne includ:

• Durere în piept: senzație de presiune, strângere, arsură sau durere surdă.
• Durere iradiată: disconfortul se extinde către umeri, brațe, spate, gât, mandibulă sau abdomenul superior.
• Transpirație rece și oboseală extremă.
• Greață, arsuri la stomac sau indigestie.
• Amețeală sau pierderea cunoștinței.
• Dificultăți de respirație (scurtarea suflului), potrivit Mayo Clinic.

Este important de reținut că femeile, persoanele în vârstă și pacienții cu diabet pot prezenta simptome atipice, precum dureri scurte în zona gâtului sau a spatelui, care par fără legătură cu inima.

Semne de avertizare timpurie

Deși unele atacuri de cord apar brusc, mulți pacienți resimt avertismente cu ore, zile sau chiar săptămâni înainte. Angina pectorală (durerea în piept care persistă și nu dispare prin repaus) este un indicator precoce că fluxul de sânge către inimă este temporar redus.

Protocol de urgență

Dacă simți că ai simptomele unui atac de cord, acționează imediat:

Sună la 112: Solicită ajutor medical de urgență fără întârziere. Nu conduce tu către spital decât dacă nu există absolut nicio altă opțiune.

Administrează nitroglicerină: Utilizează acest medicament doar dacă ți-a fost prescris anterior de un medic.

Aspirina: Poate reduce daunele asupra inimii prin prevenirea coagulării sângelui. Totuși, cere acordul personalului de la urgențe înainte de administrare, deoarece poate interacționa cu alte tratamente.

Infarctul miocardic necesită intervenție rapidă și monitorizare atentă

Infarctul miocardic este o urgență medicală care necesită intervenție rapidă și monitorizare atentă. Care este parcursul pacientului după infarct, de la coronarografie și stent, până la supravegherea intensivă și tratamentul post-infarct, și de ce respectarea sfaturilor medicale este esențială pentru prevenirea complicațiilor.

Parcursul pacientului după infarct

"Ce se întâmplă după infarct, dacă pacientul nu a urmat sfaturile de prevenție?
Interveniți, cum spuneați, în momentele critice. Ce urmează apoi? Se pune stent?", a întrebat jurnalistul Val Vâlcu.

Parcursul pacientului după un infarct miocardic este bine stabilit, pentru a preveni complicațiile și a asigura recuperarea optimă.

"Parcursul pacientului cu infarct, în spitalul nostru, este clar stabilit:

• Confirmarea diagnosticului și transferul imediat în sala de cardiologie intervențională.
• Coronarografie, iar dacă este necesar, angioplastie cu stent, fie în urgență, fie electiv.

După depășirea acestui moment, pacientul este adus pe secția USTACC, unde este monitorizat minimum 24 de ore pentru depistarea complicațiilor și ajustarea tratamentului post-infarct. Uneori este nevoie de tratament injectabil continuu, iar medicamentele trebuie atent urmărite pentru eventuale reacții adverse", a explicat dr. Monica Trofin-Bănescu, șef secție Cardiologie și USTACC, Spitalul Clinic SANADOR, în exclusivitate la DC Medical și DC News.

Transferul pe secția de cardiologie clinică: investigații și evaluarea riscului

"După 24–48 de ore fără complicații, pacientul este transferat pe secția de cardiologie clinică pentru încă aproximativ 24 de ore, unde se fac investigații suplimentare: ecografie cardiacă, Holter EKG, evaluări pentru stratificarea riscului, pentru a determina cât de extins a fost infarctul și ce impact a avut", a explicat dr. Monica Trofin-Bănescu, șef secție Cardiologie și USTACC, Spitalul Clinic SANADOR, în exclusivitate la DC Medical și DC News.