Nu doar persoanele supraponderale au colesterol mare. Avertismentul unui cardiolog despre riscul ascuns. Un medic cardiolog trage un semnal de alarmă.
Mulți asociază colesterolul ridicat cu excesul de greutate, alimentația dezechilibrată sau vârsta înaintată. În realitate, lucrurile sunt mult mai complexe. Chiar și persoanele suple, active și cu un stil de viață sănătos pot avea valori crescute ale colesterolului, fără să observe vreun simptom.
Specialiștii atrag atenția că această afecțiune poate evolua ani la rând fără semne evidente, însă, în tot acest timp, crește riscul de infarct, accident vascular cerebral și alte boli cardiovasculare. În Marea Britanie, afecțiunile cardiovasculare rămân principala cauză de deces și dizabilitate și provoacă aproximativ 170.000 de decese anual.
Dr. Zoe Astroulakis, medic cardiolog consultant la New Victoria Hospital din Londra, spune că aspectul fizic nu oferă nicio garanție atunci când vine vorba despre colesterol.
"Nivelul colesterolului nu este automat în limite normale doar pentru că ești slab, faci sport în mod regulat și ai o alimentație sănătoasă. Nu poți afla valoarea colesterolului din sânge fără un test. Este posibil să ai colesterol ridicat toată viața și să nu observi niciun semn", explică medicul, potrivit Daily Mail.
Colesterolul se măsoară în milimoli pe litru de sânge (mmol/L). În organism, acesta circulă prin intermediul lipoproteinelor cu densitate mare (HDL) și al celor cu densitate mică (LDL).
În cazul unui adult sănătos, colesterolul total ar trebui să fie de cel mult 5 mmol/L, iar colesterolul LDL să nu depășească 3 mmol/L. Pentru HDL, considerat colesterolul "bun", valoarea recomandată este peste 1 mmol/L.
HDL ajută la transportul excesului de colesterol către ficat, unde acesta este eliminat. În schimb, LDL se poate depune pe pereții arterelor. În timp, aceste depuneri formează plăci care îngustează vasele de sânge și reduc fluxul către inimă și creier.
Dacă nivelul HDL este prea mic, organismul elimină mai greu colesterolul în exces, iar riscul cardiovascular crește.
Potrivit cardiologului, una dintre cele mai importante cauze ale colesterolului crescut la persoane aparent sănătoase este moștenirea genetică.
"Hipercolesterolemia familială este o afecțiune genetică destul de frecventă, însă insuficient diagnosticată. Ea afectează aproximativ o persoană din 250 la nivel mondial", afirmă dr. Astroulakis.
Persoanele care moștenesc această afecțiune au un risc de 10 până la 20 de ori mai mare de a dezvolta boli cardiovasculare comparativ cu populația generală.
Boala determină valori foarte mari ale colesterolului LDL încă din copilărie. Fără tratament, aproximativ jumătate dintre bărbații afectați suferă un infarct până la vârsta de 50 de ani, iar aproximativ o treime dintre femei până la 60 de ani.
Chiar și în lipsa acestui diagnostic, componenta genetică rămâne importantă. British Heart Foundation estimează că între 40% și 60% din variațiile colesterolului LDL sunt influențate de moștenirea genetică, iar restul depind de stilul de viață.
Medicii recomandă testarea persoanelor care au rude apropiate diagnosticate cu boli de inimă la vârste tinere sau mai mulți membri ai familiei cu colesterol ridicat, chiar dacă nu au împlinit 40 de ani.
Există și persoane care par slabe, însă au acumulări importante de grăsime viscerală în jurul organelor interne. Specialiștii folosesc termenul TOFI ("Thin Outside, Fat Inside"), cunoscut și sub expresia "skinny fat".
Acest tip de grăsime abdominală afectează metabolismul colesterolului și favorizează apariția bolilor cardiovasculare.
Printre cauzele frecvente se află alimentația bogată în calorii și consumul ridicat de alcool. Situația poate apărea și în cazul unor afecțiuni precum diabetul, bolile cronice de rinichi, bolile hepatice sau lupusul.
Dr. Astroulakis subliniază că medicii nu se uită doar la valoarea totală a colesterolului.
"Când un cardiolog întreabă despre colesterol, urmărește mult mai multe informații decât își imaginează majoritatea pacienților. Avem nevoie de profilul lipidic complet – colesterolul HDL, colesterolul LDL și trigliceridele", spune specialistul.
Trigliceridele reprezintă o altă categorie de grăsimi din sânge. Valorile crescute pot mări riscul cardiovascular chiar și atunci când colesterolul LDL se află în limite normale.
"Cu aceste date putem utiliza un calculator de risc cardiovascular, care estimează probabilitatea unui infarct sau a unui accident vascular cerebral în următorii zece ani și ne ajută să stabilim dacă pacientul are nevoie de tratament", explică medicul.
Potrivit specialistului, femeile beneficiază de protecția oferită de estrogen doar până la menopauză.
"Este adevărat că femeile sunt protejate într-o anumită măsură împotriva infarctului și accidentului vascular cerebral datorită nivelului de estrogen, însă acest avantaj dispare după menopauză", afirmă dr. Astroulakis.
După această etapă, colesterolul LDL poate crește cu peste 20%, iar nivelul HDL începe să scadă.
"Aceste modificări, împreună cu celelalte schimbări metabolice din perioada menopauzei, explică de ce incidența bolilor cardiovasculare crește brusc la femei. În aproximativ zece ani după menopauză, rata infarctelor ajunge aproape la nivelul observat la bărbați", precizează cardiologul.
Riscul apare mai devreme la femeile care intră precoce la menopauză. De asemenea, antecedentele de preeclampsie sau diabet gestațional cresc probabilitatea dezvoltării bolilor cardiovasculare mai târziu în viață.
Deși colesterolul ridicat nu produce, de regulă, simptome, există câteva modificări fizice care pot ridica suspiciuni.
Una dintre ele este xantelasma, caracterizată prin apariția unor depozite moi, gălbui, în jurul pleoapelor. Aproximativ jumătate dintre cazuri au legătură cu colesterolul crescut, însă aceste leziuni pot apărea și la persoane cu diabet, hipotiroidism sau boli hepatice.
Un alt semn este arcul cornean, un inel albicios sau cenușiu vizibil la marginea corneei. La vârstnici poate reprezenta o modificare normală, însă apariția înainte de 45 de ani poate indica un nivel crescut al colesterolului.
Depunerile de grăsime pot apărea și la nivelul tendoanelor, în special pe tendonul lui Ahile sau pe tendoanele mâinilor. Aceste formațiuni, numite xantoame tendinoase, sunt întâlnite frecvent la persoanele cu hipercolesterolemie familială.
Pentru persoanele cu risc cardiovascular crescut, tratamentul cu statine rămâne una dintre cele mai eficiente soluții.
"Statinele aduc beneficii importante pentru sănătate. Ele reduc riscul de infarct și accident vascular cerebral cu aproximativ 25-30%. Beneficiile depășesc cu mult riscul redus al reacțiilor adverse grave", spune dr. Zoe Astroulakis.
Aceste medicamente reduc cantitatea de colesterol LDL din sânge și limitează acumularea acestuia în pereții arterelor. În plus, studiile arată că statinele pot stabiliza plăcile de aterom și reduc probabilitatea ca acestea să se rupă, eveniment care favorizează formarea cheagurilor responsabile de infarct și accident vascular cerebral.
Greutatea normală și un stil de viață activ nu exclud colesterolul ridicat. Un simplu test de sânge poate identifica problema înainte ca aceasta să provoace complicații grave.
