Dr. Virgiliu Stroescu demontează unul dintre cele mai răspândite mituri despre slănină: Nu slănina le-a prelungit viața bunicilor

Mulți români folosesc același argument atunci când vine vorba despre slănină: "Bunicul a mâncat toată viața și a trăit până la 90 de ani". Medicul Virgiliu Stroescu spune însă că această comparație ignoră diferențele uriașe dintre stilul de viață de acum câteva decenii și cel din prezent. Potrivit specialistului, nu un singur aliment explică longevitatea, ci ansamblul obiceiurilor de zi cu zi.

"Dacă bunicul a mâncat slănină zilnic, de ce să mă feresc eu? Răspunsul nu este atât de simplu, pentru că bunicul nu avea doar slănină în farfurie. Avea un stil de viață complet diferit. Mânca altfel, muncea altfel, dormea altfel, se mișca altfel și, foarte important, nu avea atâtea alimente ultraprocesate în jur", a explicat dr. Virgiliu Stroescu, într-un material publicat pe YouTube.

De ce aceeași felie de slănină poate avea efecte diferite astăzi

Slănina este un aliment cu o densitate calorică ridicată. O porție mică poate furniza multe calorii și o cantitate importantă de grăsimi saturate. În cazul unui consum frecvent și în exces, acestea pot favoriza creșterea colesterolului LDL, asociat cu un risc mai mare de boli cardiovasculare.

Medicul spune că diferența nu stă doar în aliment, ci și în modul în care organismul folosește energia primită.

"Pentru bunicii noștri, o felie de slănină era adesea energie pentru muncă fizică grea, nu o gustare în fața televizorului", a mai explicat dr. Virgiliu Stroescu.

În urmă cu câteva decenii, mersul pe jos, munca în gospodărie, tăiatul lemnelor, îngrijirea animalelor sau lucrul la câmp făceau parte din rutina zilnică. Astăzi, pentru multe persoane, ziua înseamnă ore petrecute la birou, la volan sau în fața ecranelor.

"Aceeași slănină, dar într-un corp care se mișcă mult mai puțin, poate avea efecte complet diferite", afirmă medicul.

Organismul se schimbă după 50 de ani

Dr. Virgiliu Stroescu atrage atenția că metabolismul nu funcționează la fel la 60 de ani ca la 20.

Odată cu înaintarea în vârstă, masa musculară scade, metabolismul încetinește, iar ficatul gestionează mai greu excesele alimentare. În plus, sensibilitatea la insulină poate deveni mai redusă.

În aceste condiții, aceeași masă poate favoriza creșterea trigliceridelor, poate influența glicemia și poate încărca ficatul.

Medicul amintește că și porțiile erau diferite.

"Mulți bunici nu mâncau slănină în cantități mari, ci doar bucăți mici, alături de ceapă, usturoi sau mămăligă", explică dr. Virgiliu Stroescu.

Bunicii mâncau simplu și aveau mai puține tentații

Un alt aspect pe care specialistul îl consideră esențial ține de ritmul alimentației.

Mesele erau simple, produsele proveneau în mare parte din gospodărie, iar gustările dintre mese reprezentau o raritate. Băuturile îndulcite, deserturile industriale și alimentele ultraprocesate nu se aflau la fiecare pas.

În plus, perioadele de post și zilele cu mâncare modestă reduceau consumul de carne și grăsimi.

"Când cineva spune: «Bunicul mânca slănină zilnic», de multe ori uită să spună și restul poveștii", spune dr. Virgiliu Stroescu.

Longevitatea nu poate fi explicată printr-un singur aliment

Medicul spune că mulți oameni cad într-o capcană de logică: își amintesc doar exemplele spectaculoase.

"Noi îi ținem minte pe cei care au trăit 90 de ani, dar nu îi vedem la fel de clar pe cei care au murit la 55 sau 60 de ani. Acest fenomen se numește, simplu spus, selecția poveștilor", a mai spus dr. Virgiliu Stroescu.

Potrivit specialistului, un bunic care a ajuns la o vârstă înaintată nu demonstrează că slănina prelungește viața.

"Un bunic longeviv nu dovedește că slănina prelungește viața. Dovedește doar că acel om a avut o combinație favorabilă de factori", a explicat medicul.

Genetica, greutatea normală, lipsa fumatului, activitatea fizică și tensiunea arterială bine controlată pot avea un rol mult mai important decât un singur aliment.

Sarea din slănină poate deveni o problemă

Slănina afumată sau conservată tradițional conține, de regulă, cantități mari de sare.

Pentru persoanele cu hipertensiune arterială, insuficiență cardiacă sau boli renale, excesul de sare poate contribui la creșterea tensiunii și poate solicita suplimentar inima, rinichii și vasele de sânge.

"După 50 sau 60 de ani, nu mai contează doar faptul că un aliment este natural sau făcut în casă. Contează și cantitatea de sare și de grăsimi saturate", a mai explicat dr. Virgiliu Stroescu.

Medicul subliniază că există o diferență importantă între un consum ocazional și unul zilnic.

Analizele sunt mai importante decât tradiția

Dr. Virgiliu Stroescu recomandă ca persoanele trecute de 50 de ani să își adapteze alimentația în funcție de starea de sănătate și de rezultatele analizelor.

Persoanele cu colesterol LDL crescut, trigliceride mari, diabet, hipertensiune sau ficat gras ar trebui să discute cu medicul despre cantitatea de grăsimi saturate și sare pe care o pot consuma în siguranță.

Specialistul atrage atenția că nici produsele preparate în casă nu trebuie considerate automat lipsite de riscuri.

"Faptul că este făcută în casă nu înseamnă automat că poate fi consumată fără limită. Corpul nu judecă alimentele după nostalgie", spune dr. Virgiliu Stroescu, medic endocrinolog.

Zahărul și sedentarismul schimbă complet situația

Medicul consideră că diferența majoră dintre generații nu este reprezentată doar de slănină, ci de întregul stil de viață.

"Combinația modernă dintre multe grăsimi, zahăr, făină albă și sedentarism este mult mai agresivă decât mesele simple de odinioară", a mai explicat dr. Virgiliu Stroescu.

În opinia sa, nostalgia poate deveni periculoasă atunci când justifică excesele alimentare.

"«Așa mâncau bunicii» nu este un plan medical", mai subliniază medicul.

Sănătatea nu depinde de un singur aliment

Dr. Virgiliu Stroescu recomandă verificarea periodică a colesterolului LDL și HDL, a trigliceridelor, glicemiei, hemoglobinei glicate, tensiunii arteriale, circumferinței abdominale și stării ficatului.

În final, medicul respinge ideea că slănina ar reprezenta secretul longevității.

"Bunicii nu trăiau până la 90 de ani pentru că slănina era un aliment miraculos. Trăiau mult cei care aveau o combinație favorabilă de factori: genetică bună, muncă fizică, porții mici, mai puțin zahăr și mai puține produse industriale. Iar unii au trăit mult pur și simplu pentru că aveau o rezistență biologică deosebită, nu pentru că fiecare obicei al lor era sănătos", a concluzionat dr. Virgiliu Stroescu.