Vitamina care ar putea reduce riscul unor tipuri de cancer. Ar putea fi mai eficientă după masă
O vitamină extrem de comună ar putea reduce riscul mai multor tipuri de cancer.
Ce trebuie să știi
-
Vitamina C poate opri unele reacții chimice din stomac care duc la formarea unor compuși asociați cu riscul de cancer.
-
Poate conta și când o consumi. Studiul sugerează că vitamina C luată la masă sau după masă ar putea avea un efect mai mare.
-
Spanacul este un exemplu bun. Conține atât nitrați, cât și vitamina C, iar cele două substanțe pot acționa împreună pentru a limita formarea compușilor nedoriți.
-
Vitamina C nu este dovedită ca tratament anticancer. Cercetarea oferă o explicație posibilă, dar sunt necesare studii pe oameni pentru a confirma efectul.
Vitamina C este cunoscută în special pentru rolul pe care îl are în susținerea sistemului imunitar. Totuși, un nou studiu realizat de cercetători de la Universitatea Waterloo sugerează că acest nutrient ar putea avea un rol important și în reducerea formării unor compuși chimici asociați cu riscul de cancer la nivelul aparatului digestiv.
Rezultatele cercetării oferă o posibilă explicație pentru faptul că, timp de mai multe decenii, studiile despre legătura dintre nitrați, nitriți și cancer au ajuns la concluzii diferite.
Cum apar compușii considerați periculoși
Nitrații și nitriții sunt prezenți frecvent în alimentația modernă. Aceștia se găsesc în produse din carne procesată, precum baconul sau salamul, dar și în fructe și legume cultivate în sol ori apă contaminate.
Aceste substanțe au și efecte benefice asupra organismului, inclusiv pentru sistemul cardiovascular și cel neurologic. În anumite condiții, însă, ele pot participa în stomac la un proces chimic numit nitrozare, care duce la apariția unor compuși pe care numeroși cercetători îi consideră implicați în dezvoltarea unor forme de cancer.
Potrivit noului studiu, vitamina C poate întrerupe aceste reacții chimice și poate limita formarea acestor compuși după masă.
"Încă din anii '90, cercetătorii au analizat legătura dintre cancer și acești compuși, însă rezultatele au fost contradictorii. Lucrarea noastră sugerează că prezența vitaminei C în alimentație ar putea explica aceste diferențe", a declarat dr. Gordon McNicol, cercetător postdoctoral în matematică aplicată și autorul principal al studiului, potrivit Science Direct.
Model matematic pentru întregul proces de digestie
Pentru a înțelege mai bine modul în care au loc aceste reacții, echipa de cercetare a construit un model matematic care reproduce traseul nitraților și nitriților prin organism. Modelul a inclus glandele salivare, stomacul, intestinul subțire și plasma sanguină.
Simulările au urmărit modul în care aceste substanțe circulă prin corp și felul în care concentrațiile lor se modifică în timp.
Rezultatele au indicat că prezența vitaminei C în timpul consumului de alimente bogate în nitrați poate reduce cantitatea de compuși rezultați prin nitrozare.
Spanacul și alte legume cu frunze verzi ar putea avea un avantaj
Un exemplu oferit de cercetători este spanacul. Această legumă conține în mod natural atât nitrați, cât și vitamina C. Modelul matematic sugerează că asocierea celor două substanțe în același aliment poate diminua riscul formării compușilor considerați nocivi.
Simulările au mai arătat că administrarea unui supliment cu vitamina C după fiecare masă ar putea reduce, într-o anumită măsură, producerea compușilor rezultați din nitrozare, inclusiv după consumul de carne procesată, precum baconul și salamul.
Rezultatele trebuie confirmate prin studii clinice
Autorii subliniază că modelul matematic nu demonstrează direct că vitamina C previne cancerul. În schimb, el oferă o explicație biologică plauzibilă și poate orienta viitoarele cercetări clinice și experimentele de laborator.
"Această lucrare oferă o bază mecanistică pentru viitoarele studii clinice și de laborator. Modelul identifică principalii factori care influențează aceste reacții chimice potențial nocive, inclusiv expunerea la nitriți, aportul de antioxidanți, momentul meselor, condițiile din stomac și activitatea microbiomului oral", a explicat dr. Anita Layton, profesor de matematică aplicată și deținătoarea titulaturii Canada 150 Research Chair.
Potrivit cercetătoarei, modelul îi poate ajuta pe oamenii de știință să proiecteze studii mai bine direcționate și să stabilească în ce situații și la ce categorii de persoane procesul de nitrozare are cele mai mari șanse să apară.
