Ce lapte este mai sănătos? Un studiu recent arată ce se întâmplă cu greutatea, glicemia și tensiunea după consumul de lactate.
Ani la rând, laptele cu mai puțină grăsime a fost considerat alegerea mai sănătoasă. Un nou studiu realizat de cercetători de la University of Toronto readuce însă laptele integral în discuție. Dar asta nu înseamnă că toată lumea ar trebui să renunțe la laptele semi-degresat sau degresat.
Este una dintre dilemele care apar aproape zilnic la raftul cu lactate: lapte integral, semi-degresat sau degresat?
Diferența pare simplă. Laptele integral are mai multe calorii și mai multe grăsimi saturate. Cel semi-degresat oferă un compromis. Laptele degresat are foarte puține grăsimi și mai puține calorii.
Numai că nutriția nu se rezumă la numărul de calorii de pe etichetă.
Un nou studiu de la University of Toronto și publicat în Journal of Nutrition arată că un consum de trei porții de lactate integrale pe zi, timp de 12 săptămâni, nu a dus la creșteri semnificative ale greutății corporale, ale grăsimii corporale sau ale colesterolului, comparativ cu un aport redus de lactate.
În grupul care a consumat mai multe lactate au apărut, în schimb, îmbunătățiri ale tensiunii arteriale și un aport mai mare de calciu, proteine și vitamina D.
Dar studiul nu demonstrează că laptele integral este "cel mai sănătos" pentru toată lumea.
Cercetarea a urmărit 74 de adulți timp de 12 săptămâni. Participanții care au consumat trei porții de lactate integrale pe zi nu au prezentat creșteri semnificative ale greutății, compoziției corporale sau nivelului lipidelor din sânge.
Cercetătorii au observat însă un aport mai mare de calciu, proteine și vitamina D și valori mai bune ale tensiunii arteriale în grupul cu un consum mai mare de lactate.
Rezultatul este interesant mai ales pentru adulții în vârstă, care au nevoie de suficiente proteine și nutrienți pentru menținerea masei musculare și a sănătății osoase.
Există însă o limită importantă: 12 săptămâni reprezintă o perioadă scurtă pentru a trage concluzii despre efectele pe termen lung asupra inimii sau riscului de boli cronice.
Prin urmare, studiul spune mai degrabă că lactatele integrale pot face parte dintr-o alimentație sănătoasă decât că trebuie să înlocuim toate produsele degresate cu variante integrale.
Un pahar de 200 ml de lapte integral are aproximativ 130 de calorii, în timp ce variantele semi-degresate și degresate au mai puține.
Diferența vine în principal din cantitatea de grăsime.
Laptele integral conține și mai multe grăsimi saturate, iar acesta este un aspect important pentru persoanele care trebuie să limiteze aportul de grăsimi saturate, mai ales în contextul unui colesterol LDL crescut sau al unui risc cardiovascular important.
Pe de altă parte, grăsimea poate contribui la senzația de sațietate. Pentru unele persoane, un pahar de lapte integral poate ține mai mult de foame decât o variantă foarte săracă în grăsimi.
Asta nu înseamnă însă că grăsimea din lapte este un "ingredient-minune".
Beneficiile laptelui vin din ansamblul său nutrițional: proteine, calciu, fosfor, vitamine și alte componente ale matricei lactate.
Aici este nevoie de o nuanță importantă. Vitaminele A, D, E și K sunt vitamine liposolubile, iar o parte dintre ele se găsesc în grăsimea din lapte. Totuși, nu este corect să spunem că variantele degresate nu mai conțin aceste vitamine.
Conținutul de vitamina D depinde și de fortificarea produsului. În unele țări, laptele este fortificat cu vitamina D, iar cantitatea poate varia în funcție de produs. Datele NIH arată, de exemplu, că laptele cu 2% grăsime poate furniza vitamina D atunci când este fortificat.
Prin urmare, atunci când alegi laptele, merită să verifici eticheta, nu doar procentul de grăsime.
Un lucru rămâne constant: laptele este o sursă bună de calciu indiferent de cantitatea de grăsime.
Calciul se află în principal în partea apoasă a laptelui, nu în grăsime. De aceea, reducerea grăsimii nu elimină automat calciul.
Acesta este unul dintre motivele pentru care laptele semi-degresat sau degresat poate reprezenta o alegere foarte bună pentru persoanele care vor să reducă aportul caloric și de grăsimi saturate, dar să păstreze proteinele și calciul din lapte.
Dacă nu ai nevoie de un aport caloric mai mare și vrei să limitezi grăsimile saturate, laptele semi-degresat poate fi una dintre cele mai echilibrate alegeri.
Păstrează proteinele și calciul laptelui, dar are mai puține calorii și grăsimi saturate decât laptele integral.
Există și un studiu interesant care a analizat relația dintre tipurile de lapte și sănătatea mintală.
Cercetătorii de la Southern Medical University au analizat date de la peste 350.000 de adulți din UK Biobank. Consumul de lapte semi-degresat s-a asociat cu un risc mai mic de anxietate și depresie în comparație cu lipsa consumului de lapte. Rezultatele nu au fost identice pentru laptele integral sau degresat.
Important de precizat este faptul că este vorba despre o asociere. Studiul nu demonstrează că laptele semi-degresat previne depresia sau anxietatea și nici că triptofanul din lapte este explicația sigură pentru rezultate.
Laptele degresat are avantajul evident al unui aport foarte mic de grăsime și al unui număr redus de calorii.
În același timp, păstrează nutrienți importanți precum proteinele și calciul.
Pentru cineva care consumă deja multe alimente bogate în grăsimi saturate sau urmărește reducerea aportului caloric, laptele degresat poate avea un avantaj clar.
Așadar, nu este corect să considerăm laptele degresat o variantă inferioară doar pentru că nu conține grăsimea laptelui integral.
Laptele neomogenizat, cu strat de smântână la suprafață, are mai multe calorii și grăsimi saturate decât laptele obișnuit. Poate aduce câțiva nutrienți în plus, dar mai multă grăsime nu înseamnă automat mai multe beneficii pentru sănătate.
Laptele vegetal nu trebuie pus într-o singură categorie.
Băuturile din soia, ovăz, migdale, mazăre sau alte plante au compoziții foarte diferite.
Unele sunt fortificate cu calciu și vitamina D. Altele au foarte puține proteine. Unele au zahăr adăugat.
De aceea, comparația corectă nu este "lapte de vacă versus lapte vegetal", ci produs cu produs, după etichetă.
În cazul băuturilor din ovăz, cantitatea de carbohidrați poate fi mai mare, iar cantitatea de proteine este adesea mai mică decât în laptele de vacă. Dar asta nu înseamnă că fiecare lapte de ovăz produce automat creșteri periculoase ale glicemiei sau că provoacă diabet.
Pentru cine are diabet sau rezistență la insulină, contează în primul rând cantitatea de carbohidrați, zahărul adăugat, porția și restul alimentației.
Răspunsul corect este că depinde de fiecare persoană în parte.
Nu există un singur tip de lapte care să fie "cel mai sănătos" pentru toată populația. Laptele integral nu trebuie demonizat, dar nici transformat în noul aliment-minune.
Studiul de la University of Toronto aduce o veste importantă: consumul de lactate integrale, în cantitatea analizată, nu a dus la creșterea greutății sau a colesterolului în perioada de 12 săptămâni și s-a asociat cu unele îmbunătățiri nutriționale și ale tensiunii arteriale.
Pentru un adult sănătos, alegerea poate ține de restul alimentației, necesarul de energie și preferințele personale.
Pentru o persoană care trebuie să limiteze grăsimile saturate sau caloriile, varianta semi-degresată ori degresată poate avea mai mult sens.
