Sucurile dietetice continuă să stârnească controverse. Provoacă ele creșteri ale insulinei? Dereglează pofta de mâncare? Afectează microbiomul intestinal? Specialiștii și cele mai recente cercetări oferă un răspuns mai nuanțat decât miturile care circulă.
Pentru milioane de oameni care încearcă să slăbească sau să reducă zahărul din alimentație, băuturile dietetice reprezintă o alegere aparent ideală. Au gust dulce, dar aproape deloc calorii. Totuși, de ani buni circulă numeroase avertismente potrivit cărora îndulcitorii artificiali ar putea provoca efecte nedorite asupra metabolismului și chiar ar favoriza obezitatea.
Întrebarea este simplă: dacă nu conțin zahăr, de ce există atât de multe controverse în jurul lor?
Răspunsul nu este nici pe departe atât de categoric precum sugerează rețelele sociale.
Una dintre cele mai răspândite teorii susține că organismul nu face diferența între zahăr și gustul dulce oferit de îndulcitorii artificiali. Astfel, pancreasul ar produce insulină chiar și atunci când zahărul lipsește, ceea ce, în timp, ar putea favoriza apariția diabetului, hipertensiunii arteriale sau chiar a accidentului vascular cerebral.
Insulina este hormonul produs de pancreas care ajută celulele să utilizeze glucoza pentru energie. Dacă acest mecanism ar fi declanșat inutil în mod repetat, consecințele ar putea fi importante.
Însă dovezile științifice recente nu confirmă această ipoteză.
O analiză sistematică publicată anul trecut, care a evaluat numeroase studii, a concluzionat că îndulcitorii artificiali nu au determinat în mod concludent creșterea apetitului, nu au modificat consumul alimentar și nici nu au produs schimbări semnificative ale glicemiei sau ale răspunsului insulinic după consum.
Cu alte cuvinte, până în prezent, cercetările nu demonstrează că băuturile dietetice provoacă automat creșteri importante ale insulinei la persoanele sănătoase.
O altă teorie populară este că gustul dulce fără calorii "păcălește" creierul, care se așteaptă să primească energie. Atunci când aceasta nu apare, organismul ar compensa prin creșterea poftei de mâncare și consumul unor cantități mai mari de alimente ulterior.
Deși această ipoteză a fost intens discutată în ultimii ani, analiza celor mai recente studii nu a găsit dovezi solide că îndulcitorii artificiali cresc în mod constant apetitul sau determină oamenii să consume mai multe calorii.
Experții spun că efectele pot varia de la o persoană la alta, însă, la nivelul populației, dovezile actuale nu susțin existența unui astfel de mecanism general.
Aici lucrurile devin mai complicate.
Un studiu observațional desfășurat pe o perioadă de opt ani a arătat că persoanele care consumau peste 21 de băuturi îndulcite artificial pe săptămână aveau aproape dublu risc de a deveni supraponderale sau obeze.
Totuși, cercetătorii atrag atenția că această asociere nu demonstrează o relație de cauză și efect.
Există mai multe explicații posibile.
Una dintre ele este comportamentul alimentar. Persoanele care aleg băuturi dietetice ar putea avea tendința să "economisească" calorii la băutură și să consume ulterior mai multe alimente ultraprocesate sau porții mai mari, considerând că și-au permis acest lucru.
Astfel, problema nu ar fi neapărat băutura în sine, ci întregul stil alimentar.
Dacă efectele asupra glicemiei și insulinei par mai puțin îngrijorătoare decât se credea, există un domeniu în care cercetările continuă să ridice semne de întrebare: sănătatea intestinului.
Nutriționista Lisa Richards afirmă că sucraloza, unul dintre cei mai utilizați îndulcitori artificiali, este frecvent asociată cu balonarea și poate provoca iritații gastrointestinale la unele persoane.
Mai mult, există dovezi că aceasta poate modifica echilibrul bacteriilor benefice din intestin.
Un studiu publicat anul trecut a sugerat că administrarea sucralozei în dozele considerate sigure pentru consumul uman poate perturba microbiomul intestinal și poate afecta inclusiv țesutul intestinal.
Un alt studiu, publicat în 2022, a indicat că și alți îndulcitori artificiali ar putea avea efecte similare, conform The Guardian.
Totuși, oamenii de știință subliniază că multe dintre cercetările existente au fost efectuate pe animale, în special pe șoareci, astfel încât sunt necesare studii suplimentare la oameni pentru a confirma aceste rezultate.
Un alt motiv de îngrijorare pentru consumatori a apărut după ce Agenția Internațională pentru Cercetarea Cancerului (IARC) a clasificat aspartamul drept "posibil cancerigen pentru oameni".
La prima vedere, formularea pare alarmantă.
În realitate, categoria "posibil cancerigen" înseamnă doar că există dovezi limitate și că un risc nu poate fi exclus complet.
Aceeași categorie include și extractul de aloe vera sau anumite legume murate.
Mai mult, consumul frecvent de băuturi foarte fierbinți și munca în ture de noapte sunt încadrate de IARC în categorii cu un nivel de risc mai ridicat.
Prin urmare, această clasificare nu înseamnă că un consum ocazional de băuturi dietetice provoacă automat cancer.
Concluzia specialiștilor este una echilibrată.
Dacă băuturile dietetice sunt consumate ocazional, în cadrul unei alimentații sănătoase, dovezile actuale nu indică faptul că acestea provoacă automat creșteri ale insulinei, stimulează apetitul sau determină direct îngrășarea.
În schimb, dacă acestea înlocuiesc apa și sunt consumate de mai multe ori pe zi, pe termen lung, este recomandată reducerea cantității, în special din cauza posibilelor efecte asupra microbiomului intestinal și a sănătății digestive.
O alternativă simplă și sănătoasă poate fi apa minerală cu câteva felii de lămâie sau lime. Pe lângă faptul că este răcoritoare, aceasta elimină necesitatea consumului zilnic de îndulcitori artificiali și poate reprezenta un pas util către un stil de viață mai echilibrat.
