O alimentație sănătoasă poate încetini îmbătrânirea biologică. Studiul arată că 10 modele alimentare au fost asociate cu un ritm mai lent al îmbătrânirii.
Vârsta din buletin nu spune totul despre cât de "îmbătrânit" este organismul. Cercetătorii fac diferența între vârsta cronologică și vârsta biologică, care reflectă, într-o anumită măsură, efectele acumulării stresului și ale altor factori asupra organismului.
Un nou studiu publicat în Nature Communications a analizat legătura dintre alimentație și acest proces.
Cercetătorii au analizat probe de sânge și date privind alimentația participanților din două cohorte populaționale și au folosit trei metode diferite, cunoscute sub numele de "ceasuri epigenetice", pentru a evalua îmbătrânirea biologică.
Analiza a inclus aproximativ 850.000 de regiuni ale ADN-ului, un volum de date pe care autorii îl descriu ca fiind aproximativ dublu față de cel utilizat în multe studii anterioare.
"Studiul nostru sugerează că alimentația sănătoasă merge mână în mână cu o îmbătrânire biologică mai lentă", a declarat dr. Monique Breteler, director al departamentului de Population Health Sciences din cadrul German Center for Neurodegenerative Diseases din Bonn, Germania.
Efectul observat nu este unul spectaculos, însă cercetătorii spun că poate avea importanță pentru prevenție.
"Efectele nu sunt masive, dar sunt măsurabile și relevante pentru prevenție", a explicat Breteler.
Potrivit cercetătoarei, încetinirea procesului de îmbătrânire ar putea contribui la reducerea riscului unor boli asociate vârstei, precum demența sau afecțiunile cardiovasculare.
Una dintre concluziile interesante ale cercetării este că rezultatul nu se limitează la un singur tip de alimentație.
Echipa a analizat cât de bine se potriveau obiceiurile alimentare ale participanților cu 10 modele de alimentație considerate sănătoase. Printre acestea s-au numărat dieta mediteraneană, dieta nordică, dieta DASH și un model alimentar bazat pe plante.
Rezultatul a fost similar în linii mari. O calitate mai bună a alimentației a fost asociată cu un ritm mai lent al îmbătrânirii biologice pentru toate cele 10 modele analizate.
Juliana Tavares, cercetătoare doctorandă la German Center for Neurodegenerative Diseases și autoarea principală a studiului, subliniază că persoanele care au un scor bun pentru o dietă nu sunt neapărat aceleași persoane care au un scor bun pentru o altă dietă.
"O singură persoană putea avea un scor ridicat pentru o dietă și unul scăzut pentru alta", a explicat Tavares. "Cu alte cuvinte: persoanele care mâncau sănătos după un anumit standard nu erau adesea aceleași persoane care mâncau sănătos după un alt standard", a explicat dr. Juliana Tavares.
Asta înseamnă că rezultatele nu susțin ideea unei formule alimentare universale.
"Când vine vorba despre încetinirea procesului de îmbătrânire, nu există o singură dietă sănătoasă, ci, de fapt, un întreg repertoriu de diete posibile cu un efect pozitiv", a spus Tavares.
Analiza a scos la iveală și un element comun la nivelul proceselor biologice influențate de alimentație.
Mai mult de 70% dintre căile biologice asociate cu modificările observate au fost comune tuturor dietelor analizate. Acestea includ procese care țin de structura celulelor, semnalizarea celulară și metabolism.
Aceste mecanisme au legătură cu procesul de îmbătrânire și cu bolile cronice, ceea ce poate explica de ce modele alimentare diferite au produs rezultate similare asupra markerilor biologici analizați. Totuși, cercetătorii au identificat și diferențe între diete.
Unele modificări au fost specifice anumitor modele alimentare și au corespuns obiectivelor lor principale. De exemplu, dieta DASH a avut asocieri specifice cu procese legate de sănătatea cardiovasculară, în timp ce dieta MIND, concepută pentru susținerea sănătății creierului, a avut asocieri specifice cu procese legate de cogniție și memorie.
Un alt rezultat al studiului a atras atenția cercetătorilor: asocierea dintre alimentația sănătoasă și îmbătrânirea biologică mai lentă a fost mai pronunțată în cazul fumătorilor.
Tavares consideră că o posibilă explicație este efectul nociv major al fumatului asupra sănătății.
"Fumatul este foarte dăunător pentru sănătate. O explicație pentru rezultatele noastre ar putea fi faptul că există pur și simplu mai multe beneficii pentru sănătate pe care fumătorii le pot obține printr-o alimentație sănătoasă, din cauza efectelor extrem de negative ale fumatului", a spus cercetătoarea.
Rezultatul nu înseamnă că o alimentație sănătoasă poate neutraliza efectele fumatului. Din perspectiva prevenției, cele două aspecte nu trebuie puse pe același plan: o dietă sănătoasă poate face parte dintr-un stil de viață benefic, dar nu anulează riscurile asociate fumatului.
Mesajul practic al cercetării este mai simplu decât lista celor 10 diete analizate. Nu este obligatoriu ca o persoană să urmeze perfect dieta mediteraneană, DASH, MIND sau un alt model alimentar pentru a avea o alimentație sănătoasă.
Modelele analizate diferă între ele, dar au și numeroase elemente comune. În centrul lor se află, în general, alimentele cu valoare nutrițională ridicată și un consum mai redus de produse care pot afecta negativ sănătatea atunci când apar în exces.
"Nu aveți nevoie de o dietă perfectă. Acesta poate fi cel mai practic mesaj aici", a spus Tavares.
Rezultatele trebuie interpretate cu atenție. Studiul identifică asocieri între calitatea alimentației și markerii îmbătrânirii biologice. El nu demonstrează că o anumită dietă poate face organismul mai tânăr și nici că alimentația reprezintă singurul factor care determină ritmul îmbătrânirii.
Îmbătrânirea este influențată de numeroși factori, iar alimentația este doar unul dintre ei.
Mai multe modele alimentare pot fi compatibile cu o îmbătrânire sănătoasă, iar diferențele dintre ele par mai mici decât diferența dintre o alimentație de bună calitate și una dezechilibrată.
Pentru cineva care vrea să-și îmbunătățească alimentația, concluzia studiului poate fi astfel rezumată: nu perfecțiunea contează, ci calitatea generală și consecvența obiceiurilor alimentare.
Deși cercetarea nu a fost realizată pe populația României, concluzia poate fi pusă în contextul alimentației de zi cu zi. Nu este nevoie ca principiile unei alimentații sănătoase să fie urmate printr-un meniu standard sau printr-o dietă strictă.
Legumele, fructele, leguminoasele precum fasolea și lintea, cerealele integrale, nucile și semințele, peștele și alte surse variate de proteine apar frecvent în recomandările care stau la baza unor modele alimentare sănătoase.
Pentru noi, asta poate însemna inclusiv mai multe legume la mesele principale, fasole sau linte mai des în meniu, pește în locul unor preparate din carne și alegerea mai frecventă a alimentelor cât mai puțin procesate.
Studiul nu arată că aceste alimente, luate separat, încetinesc îmbătrânirea. Este vorba despre tiparul general al alimentației și despre asocierea acestuia cu markerii îmbătrânirii biologice.
