Creierul decide dacă mâncarea e sănătoasă sau gustoasă
Știai că decizia dintre o salată și o felie de pizza se ia mai repede decât un clipit? Ai putea fi surprins cât de rapid te influențează instinctul, chiar și atunci când crezi că "gândești înainte să mănânci"!
Cine ar fi crezut că decizia dintre o salată și o felie de pizza se ia într-o fracțiune de secundă? Un nou studiu al Universității din Melbourne arată că creierul uman evaluează simultan cât de sănătoasă, gustoasă și calorică este o mâncare - în mai puțin de o zecime de clipit de ochi.
Creierul procesează sănătatea și gustul în paralel
Un proces mai rapid decât se credea
Timp de ani de zile, oamenii de știință au presupus că evaluarea alimentelor are loc în etape: mai întâi gustul, apoi valorile nutritive. Însă cercetătorii australieni au descoperit că informațiile despre sănătate, gust și calorii apar aproape simultan, în jurul a 195-227 de milisecunde după ce privim un aliment.
Studiul care schimbă tot
Publicată în revista Appetite, cercetarea a analizat activitatea cerebrală a 110 participanți folosind electroencefalografie (EEG) - o metodă care măsoară reacțiile creierului cu precizie de milisecunde. Subiecții au privit imagini cu diverse alimente, iar ulterior au fost întrebați cât de sănătoase, gustoase și atractive le consideră.
Rezultatele au arătat că semnalele asociate cu "sănătatea" unui aliment apar la doar 195 de milisecunde, aproape în același timp cu cele legate de gust sau familiaritate. Cu alte cuvinte, creierul nu așteaptă să "guste" pentru a ști dacă ceva e bun pentru el.
Cum funcționează radarul alimentar al creierului
Electrozi, imagini și reacții rapide
Participanții au purtat căști cu 64 de electrozi care au înregistrat activitatea electrică cerebrală în timp ce priveau imagini cu mâncare timp de două secunde fiecare. Printre fotografii s-au aflat fructe, legume, gustări, dar și alimente mai puțin familiare sau apetisante, pentru a observa diferențele de reacție.
Cercetătorii au folosit o metodă numită "analiză a similarității reprezentărilor", comparând modelele de activitate cerebrală cu modul în care participanții au evaluat vizual mâncarea. Când activitatea creierului se potrivea cu evaluările privind un anumit atribut (ex: gust, sănătate), însemna că acel tip de informație era procesat activ.
Două dimensiuni-cheie: "apetisant" și "procesat"
Dimensiunea 1: Cât de apetisant e alimentul
Cercetătorii au identificat două dimensiuni majore care descriu felul în care creierul percepe mâncarea. Prima, denumită "apetisant", este asociată cu gustul, familiaritatea și dorința de a consuma. Aceasta apare extrem de rapid, în jurul a 215 milisecunde, și este urmată de o activitate mai complexă în jurul a 642 milisecunde.
Dimensiunea 2: Cât de procesat e alimentul
A doua dimensiune, "procesat", corelează densitatea calorică, gradul de prelucrare și nivelul de arousal (stimulare). Alimentele bogate în calorii, intens procesate și percepute drept nesănătoase activează creierul încă din primele 150 de milisecunde - semn că mintea noastră detectează rapid mâncarea "modernă", artificială.
Ce ne spune studiul despre alegerile alimentare
Sănătos versus gustos - o bătălie simultană
Rezultatele contrazic ideea populară conform căreia suntem "programați" să alegem gustul în detrimentul sănătății. De fapt, creierul evaluează ambele aspecte aproape instantaneu. Diferența nu stă în cât de repede procesăm informațiile, ci în câtă importanță dăm fiecărui criteriu atunci când luăm o decizie.
Creierul, un expert al multitaskingului alimentar
Acest proces paralel este o dovadă a eficienței incredibile a creierului. Dintr-o singură privire, el extrage multiple tipuri de informații - de la gust și familiaritate până la conținut caloric și sănătate.
Mai târziu, în ferestrele de activitate de peste 600 de milisecunde, creierul "cântărește" aceste atribute, punându-le în balanță pentru a decide dacă merită sau nu să mănânce acel aliment.
Instinctul e mai rapid decât voința
Chiar dacă suntem tentați să credem că pofta ne controlează, știința arată că informația despre sănătate este disponibilă la fel de rapid ca cea despre gust. Așadar, atunci când facem o alegere alimentară, nu e vorba de lipsă de conștientizare, ci de cum prioritizăm semnalele interne.
-
Ce trebuie să știi despre ochii căprui25.01.2026, 21:58
-
-
Adevărul despre uleiul de măsline. Ce cumperi cu adevărat de pe raft25.01.2026, 18:38
-
De ce trebuie să arunci imediat tocătoarele de lemn crăpate25.01.2026, 17:03
-
EXCLUSIV Leacul care previne gripa25.01.2026, 15:20
Virusul aparent inofensiv care ar putea declanșa boala Parkinson
Alimentele care îți distrug creierul în 4 ore după consum
Cel mai rău lucru care îți afectează creierul
Pierderile de memorie: stres sau boală neurologică?
Semne timpurii neobișnuite ale demenței. Experții, avertisment
Secretele percepțiilor comune. Ce se întâmplă în creier
3 tipuri de AVC: ischemic, hemoragic, mini-AVC. Care e cel mai periculos
Problemele de sănătate mintală cresc riscul de demență
Leziunile cerebrale cresc riscul de glioblastom. Ce simptome să urmărești
Obiceiurile de condus pot trăda primele semne ale declinului cognitiv
Boala care paralizează mușchii poate fi depistată cu 10 ani înainte: testul care dă speranță
Alzheimer, boala care îți fură amintirile cu cei dragi. Noi descoperiri șocante
Combinația periculoasă care îți devastează creierul
Testul care îți arată dacă riști demența mai devreme decât crezi!
Medicamentele frecvent utilizate, asociate cu un risc mai mare de demență
Aceste medicamente extrem de frecvent utilizate sunt asociate cu un risc crescut de demență.
Legătura dintre boala inflamatorie intestinală și demența. De ce ne pierdem memoria
Apneea de somn devastează creierul
Semnul banal care îți arată că faci demență. Apare cu 10 ani înainte
Semnul banal care îți arată că faci demență. Apare cu 10 ani înainte și NU este vorba de pierderea memoriei.
Alimentația bogată în alimente procesate, asociată cu semne timpurii ale bolii Parkinson
Alimentul care duce la Parkinson. Topește creierul.
