De ce ne e poftă de ceva dulce. Ce semnal transmite, de fapt, creierul
De ce ne e poftă de ceva dulce. Ce semnal transmite, de fapt, creierul.
Cercetătorii de la Stony Brook University au demonstrat, prin manipulare genetică într-un model cerebral de laborator, că neurosteroizii – semnale implicate în reglarea stării de spirit și a stresului – pot reduce sensibilitatea și preferința pentru gustul dulce atunci când sunt crescuți în cortexul gustativ, o zonă a creierului implicată în mod principal în gust. Rezultatele lor sunt publicate în Current Biology.
Neurosteroizii și influența lor asupra preferinței pentru gustul dulce
Potrivit autoarei principale, dr. Arianna Maffei, profesoară în Departamentul de Neurobiologie și Comportament, studiile realizate pe oameni sugerează că preferința pentru anumite alimente influențează cât de mult mâncăm, iar o sensibilitate redusă la gust este adesea asociată cu supra-consumul, ceea ce poate duce la obezitate. În prezent, cunoștințele despre cum activitatea cerebrală contribuie la diferențele în preferințele gustative sunt limitate.
Provocarea studiilor pe creierul uman
Determinarea relației dintre activitatea cerebrală, gust și obiceiurile alimentare este dificilă la oameni, deoarece tehnologia disponibilă pentru măsurarea modificărilor activității cerebrale nu are o rezoluție suficientă pentru a identifica mecanismele biologice. Cu toate acestea, cercetătorii pot monitoriza cu precizie activitatea cerebrală în modelele de șoareci de laborator, în timp ce măsoară preferințele lor gustative.
"Biologia gustului este foarte similară la toți mamiferele, iar această abordare poate aduce noi informații despre creierul uman și gustul", explică Maffei.

De ce ne e poftă de ceva dulce - FOTO: Freepik
Studiul pe modelele de șoareci și efectele neurosteroizilor
În cadrul modelului lor murin, echipa de cercetători a investigat circuitele neuronale care reglează preferința pentru gustul dulce la creierele adulților. Munca lor s-a concentrat pe efectul neurosteroizilor, în special alopregnanolonul, care este cunoscut pentru nivelurile sale ridicate la persoanele afectate de obezitate.
Acest neurosteroid modula activitatea cerebrală prin creșterea circuitelor inhibitorii tonice mediate de un anumit tip de receptor GABA. Echipa a demonstrat că acești receptori GABA sunt prezenți atât în neuronii excitați, cât și în cei inhibitori din cortexul gustativ.
Manipularea sensibilității la gustul dulce
Cercetătorii au infuzat alopregnanolon local în cortexul gustativ al șoarecilor pentru a activa receptorii GABA sensibili la neurosteroizi. Această manipulare a redus sensibilitatea și preferința pentru gustul dulce. Ulterior, au utilizat instrumente genetice pentru a elimina receptorii GABA sensibili la neurosteroizi local, doar în cortexul gustativ. Această manipulare a eliminat preferința pentru gustul dulce față de apă.
"Această reducere a sensibilității și preferinței pentru gustul dulce a fost și mai evidentă atunci când receptorii au fost eliminați selectiv doar din neuronii inhibitori ai cortexului gustativ. În acest caz, șoarecii nu puteau practic să distingă apa cu zahăr de apă", spune Maffei.
Implicațiile descoperirii
Abordarea lor a confirmat că un tip specific de receptor GABA este ținta activității neurosteroizilor și este esențial pentru reglarea sensibilității și preferinței pentru gustul dulce.
"Rezultatele noastre ilustrează modurile fascinante în care creierul mamiferelor contribuie la experiența gustului și dezvăluie un semnal specific într-o regiune specifică a creierului, esențial pentru sensibilitatea la gustul dulce", adaugă Maffei.
Cercetări viitoare
Cercetările în curs de desfășurare cu modelele continuă să exploreze dacă neurosteroizii reglează doar senzația gustului dulce sau contribuie și la percepția altor gusturi și/sau cum schimbările în sensibilitatea la gust influențează obiceiurile alimentare.
-
Insuficiența cardiacă stângă: simptome care nu trebuie ignorate27.11.2025, 20:41
-
-
Infecţiile cu HIV sunt adesea depistate prea târziu în Europa27.11.2025, 19:15
-
Boala celiacă: semne timpurii și simptome ascunse27.11.2025, 17:46
-
Cele mai sănătoase mere și beneficiile lor pentru organism27.11.2025, 15:50
De ce începe să ți se "scurgă" creierul după 40 de ani și cum oprești asta
Ai mai mult de 30 de ani? Ești expus unor probleme majore
Testul care îți arată dacă riști demența mai devreme decât crezi!
Psilocibina din ciuperci, posibil nou tratament pentru simptomele Parkinson
Ciupercile care ameliorează simptomele bolii Parkinson. Arată îmbunătățiri neașteptate în starea pacienților.
Prebiotice ieftine care îmbunătățesc memoria după 60 de ani
Cum se schimbă mintea vârstnicilor odată cu demența. Lucrul trecut cu vederea pe care nu îl mai pot stăpâni
Cum se schimbă mintea vârstnicilor odată cu demența. Lucrul trecut cu vederea pe care nu îl mai pot stăpâni.
Problemele de sănătate mintală cresc riscul de demență
Kim Kardashian dezvăluie că a fost diagnosticată cu un anevrism cerebral din cauza stresului
Amorțelile care anunță o problemă neurologică
Alimentul simplu care îți calmează creierul. Previne degradarea neurologică
Alimentul simplu care îți calmează creierul. Previne degradarea neurologică.
Secretele percepțiilor comune. Ce se întâmplă în creier
Ce se întâmplă în creierul celor care au făcut AVC
Testul de trei minute care poate detecta Alzheimer cu ani înainte de diagnostic
Virusul aparent inofensiv care ar putea declanșa boala Parkinson
5 semne timpurii care indică boala Alzheimer
De ce ne trezim cu durere de cap dimineața
Pierderile de memorie: stres sau boală neurologică?
Alzheimerul, o boală a întregului organism. Nu afectează doar creierul – studiu
Alzheimerul nu distruge doar memoria, ci zdruncină întregul organism din interior, celulă cu celulă.
Ce se întâmplă cu creierul tău la mijlocul vieții te va șoca
Un simplu test de colesterol îți poate arăta riscul de Alzheimer. Avertismentul cercetătorilor
Lucrul care îți distruge creierul. Îl faci imediat ce deschizi ochii
Lucrul care îți distruge creierul. Îl faci imediat ce deschizi ochii. Și nu, nu este vorba de butonatul telefonului.
Obiceiul care triplează riscul de moarte
Obiceiul care triplează riscul de moarte. Îți fură ani de viață.
