De ce ne e poftă de ceva dulce. Ce semnal transmite, de fapt, creierul

De ce ne e poftă de ceva dulce. Ce semnal transmite, de fapt, creierul.
Cercetătorii de la Stony Brook University au demonstrat, prin manipulare genetică într-un model cerebral de laborator, că neurosteroizii – semnale implicate în reglarea stării de spirit și a stresului – pot reduce sensibilitatea și preferința pentru gustul dulce atunci când sunt crescuți în cortexul gustativ, o zonă a creierului implicată în mod principal în gust. Rezultatele lor sunt publicate în Current Biology.
Neurosteroizii și influența lor asupra preferinței pentru gustul dulce
Potrivit autoarei principale, dr. Arianna Maffei, profesoară în Departamentul de Neurobiologie și Comportament, studiile realizate pe oameni sugerează că preferința pentru anumite alimente influențează cât de mult mâncăm, iar o sensibilitate redusă la gust este adesea asociată cu supra-consumul, ceea ce poate duce la obezitate. În prezent, cunoștințele despre cum activitatea cerebrală contribuie la diferențele în preferințele gustative sunt limitate.
Provocarea studiilor pe creierul uman
Determinarea relației dintre activitatea cerebrală, gust și obiceiurile alimentare este dificilă la oameni, deoarece tehnologia disponibilă pentru măsurarea modificărilor activității cerebrale nu are o rezoluție suficientă pentru a identifica mecanismele biologice. Cu toate acestea, cercetătorii pot monitoriza cu precizie activitatea cerebrală în modelele de șoareci de laborator, în timp ce măsoară preferințele lor gustative.
"Biologia gustului este foarte similară la toți mamiferele, iar această abordare poate aduce noi informații despre creierul uman și gustul", explică Maffei.
De ce ne e poftă de ceva dulce - FOTO: Freepik
Studiul pe modelele de șoareci și efectele neurosteroizilor
În cadrul modelului lor murin, echipa de cercetători a investigat circuitele neuronale care reglează preferința pentru gustul dulce la creierele adulților. Munca lor s-a concentrat pe efectul neurosteroizilor, în special alopregnanolonul, care este cunoscut pentru nivelurile sale ridicate la persoanele afectate de obezitate.
Acest neurosteroid modula activitatea cerebrală prin creșterea circuitelor inhibitorii tonice mediate de un anumit tip de receptor GABA. Echipa a demonstrat că acești receptori GABA sunt prezenți atât în neuronii excitați, cât și în cei inhibitori din cortexul gustativ.
Manipularea sensibilității la gustul dulce
Cercetătorii au infuzat alopregnanolon local în cortexul gustativ al șoarecilor pentru a activa receptorii GABA sensibili la neurosteroizi. Această manipulare a redus sensibilitatea și preferința pentru gustul dulce. Ulterior, au utilizat instrumente genetice pentru a elimina receptorii GABA sensibili la neurosteroizi local, doar în cortexul gustativ. Această manipulare a eliminat preferința pentru gustul dulce față de apă.
"Această reducere a sensibilității și preferinței pentru gustul dulce a fost și mai evidentă atunci când receptorii au fost eliminați selectiv doar din neuronii inhibitori ai cortexului gustativ. În acest caz, șoarecii nu puteau practic să distingă apa cu zahăr de apă", spune Maffei.
Implicațiile descoperirii
Abordarea lor a confirmat că un tip specific de receptor GABA este ținta activității neurosteroizilor și este esențial pentru reglarea sensibilității și preferinței pentru gustul dulce.
"Rezultatele noastre ilustrează modurile fascinante în care creierul mamiferelor contribuie la experiența gustului și dezvăluie un semnal specific într-o regiune specifică a creierului, esențial pentru sensibilitatea la gustul dulce", adaugă Maffei.
Cercetări viitoare
Cercetările în curs de desfășurare cu modelele continuă să exploreze dacă neurosteroizii reglează doar senzația gustului dulce sau contribuie și la percepția altor gusturi și/sau cum schimbările în sensibilitatea la gust influențează obiceiurile alimentare.
-
Colesterol mare: 4 metode să-l scazi rapid26.08.2025, 11:24
-
Sciatica: cauza, simptome, tratament. 3 greșeli pe care le facem zilnic26.08.2025, 10:30
-
Cele mai nepoliticoase lucruri pe care le poți face în casa altcuiva25.08.2025, 23:45
-
Creștere îngrijorătoare a cazurilor COVID-19 în România25.08.2025, 22:31
-
De ce să nu spargi ouăle de marginea castronului25.08.2025, 21:39
Aflarea riscului de Alzheimer poate reduce anxietatea, dar și motivația pentru un stil de viață sănătos, arată un nou studiu
Te dor articulațiile? Nu ignora acest semn! Care e diferența dintre osteoartrită și artrita reumatoidă
Combinația periculoasă care îți devastează creierul
Alimentele care îți distrug creierul în 4 ore după consum
Orele lungi de muncă, impact asupra structurii creierului
Substanța ascunsă în creierul fiecăruia dintre noi. Legătura șocantă cu bolile neurologice
Obiceiul zilnic care provoacă demență. Nici nu te-ai gândit la el!
Sciatica: cauza, simptome, tratament. 3 greșeli pe care le facem zilnic
Cinci semne ale tumorilor cerebrale. Dacă simți asta, mergi urgent la medic
Acestea sunt cele 5 semne banale ale tumorilor cerebrale. Dacă simți ASTA, ești în mare pericol.
Testul simplu care poate pune diagnosticul de Parkinson. E nevoie de un control oftalmologic
Un simplu examen ocular ar putea deveni cheia diagnosticării bolii Parkinson înainte de apariția simptomelor motorii.
Oboseala cronică după un mini-accident vascular cerebral, simptom ignorat
Epuizarea poate persista până la un an după un accident vascular tranzitoriu, mai ales la persoanele cu anxietate sau depresie anterioară.
Infecția cu virusul herpes simplex 1, legată de apariția bolii Alzheimer
Cea mai banală infecție care îți devorează creierul. Duce la Alzheimer.
Trei semne care ar putea însemna că ești la o săptămână distanță de un AVC
Trei semne care ar putea însemna că ești la o săptămână distanță de un AVC.
Amețelile frecvente ar putea fi un simptom al sindromului PoTS, asociat cu long-COVID
Amețelile frecvente ar putea fi un simptom al sindromului PoTS, asociat cu long-COVID.
Stilul de viață, esențial pentru reducerea riscului de demență, AVC și depresie la vârsta a treia. Ce trebuie să faci
Aceste lucruri simple îți protejează creierul de demență și AVC. În plus, întârzie îmbătrânirea cerebrală.
Ceața mentală, o consecință pe termen lung a long COVID
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.
Lucrul care îți distruge creierul. Îl faci imediat ce deschizi ochii
Lucrul care îți distruge creierul. Îl faci imediat ce deschizi ochii. Și nu, nu este vorba de butonatul telefonului.
De ce femeile simt mai multă durere. Ce le face mai vulnerabile
Terapia senzorială de 40 Hz, speranță revoluționară pentru pacienții cu Alzheimer
Această terapie ameliorează semnificativ simptomele pacienților cu Alzheimer. Medicii susțin că toți pacienții văd efecte benefice.
Cum o boală comună poate fi confundată cu demența. Semnele care dau de gândit
Cum o boală comună poate fi confundată cu demența. Semnele care dau de gândit. La ce să fii atent.
Alimentația bogată în alimente procesate, asociată cu semne timpurii ale bolii Parkinson
Alimentul care duce la Parkinson. Topește creierul.
Lucrul de zi cu zi care îți erodează creierul. Accelerează pierderea memoriei
Microplasticele, asociate cu declinul neurologic. Locuitorii din zonele litorale, mai expuși
Acest lucru îți devastează creierul, iar dacă locuiești în zona ASTA, ești cel mai expus.