De ce ne e poftă de ceva dulce. Ce semnal transmite, de fapt, creierul
De ce ne e poftă de ceva dulce. Ce semnal transmite, de fapt, creierul.
Cercetătorii de la Stony Brook University au demonstrat, prin manipulare genetică într-un model cerebral de laborator, că neurosteroizii – semnale implicate în reglarea stării de spirit și a stresului – pot reduce sensibilitatea și preferința pentru gustul dulce atunci când sunt crescuți în cortexul gustativ, o zonă a creierului implicată în mod principal în gust. Rezultatele lor sunt publicate în Current Biology.
Neurosteroizii și influența lor asupra preferinței pentru gustul dulce
Potrivit autoarei principale, dr. Arianna Maffei, profesoară în Departamentul de Neurobiologie și Comportament, studiile realizate pe oameni sugerează că preferința pentru anumite alimente influențează cât de mult mâncăm, iar o sensibilitate redusă la gust este adesea asociată cu supra-consumul, ceea ce poate duce la obezitate. În prezent, cunoștințele despre cum activitatea cerebrală contribuie la diferențele în preferințele gustative sunt limitate.
Provocarea studiilor pe creierul uman
Determinarea relației dintre activitatea cerebrală, gust și obiceiurile alimentare este dificilă la oameni, deoarece tehnologia disponibilă pentru măsurarea modificărilor activității cerebrale nu are o rezoluție suficientă pentru a identifica mecanismele biologice. Cu toate acestea, cercetătorii pot monitoriza cu precizie activitatea cerebrală în modelele de șoareci de laborator, în timp ce măsoară preferințele lor gustative.
"Biologia gustului este foarte similară la toți mamiferele, iar această abordare poate aduce noi informații despre creierul uman și gustul", explică Maffei.

De ce ne e poftă de ceva dulce - FOTO: Freepik
Studiul pe modelele de șoareci și efectele neurosteroizilor
În cadrul modelului lor murin, echipa de cercetători a investigat circuitele neuronale care reglează preferința pentru gustul dulce la creierele adulților. Munca lor s-a concentrat pe efectul neurosteroizilor, în special alopregnanolonul, care este cunoscut pentru nivelurile sale ridicate la persoanele afectate de obezitate.
Acest neurosteroid modula activitatea cerebrală prin creșterea circuitelor inhibitorii tonice mediate de un anumit tip de receptor GABA. Echipa a demonstrat că acești receptori GABA sunt prezenți atât în neuronii excitați, cât și în cei inhibitori din cortexul gustativ.
Manipularea sensibilității la gustul dulce
Cercetătorii au infuzat alopregnanolon local în cortexul gustativ al șoarecilor pentru a activa receptorii GABA sensibili la neurosteroizi. Această manipulare a redus sensibilitatea și preferința pentru gustul dulce. Ulterior, au utilizat instrumente genetice pentru a elimina receptorii GABA sensibili la neurosteroizi local, doar în cortexul gustativ. Această manipulare a eliminat preferința pentru gustul dulce față de apă.
"Această reducere a sensibilității și preferinței pentru gustul dulce a fost și mai evidentă atunci când receptorii au fost eliminați selectiv doar din neuronii inhibitori ai cortexului gustativ. În acest caz, șoarecii nu puteau practic să distingă apa cu zahăr de apă", spune Maffei.
Implicațiile descoperirii
Abordarea lor a confirmat că un tip specific de receptor GABA este ținta activității neurosteroizilor și este esențial pentru reglarea sensibilității și preferinței pentru gustul dulce.
"Rezultatele noastre ilustrează modurile fascinante în care creierul mamiferelor contribuie la experiența gustului și dezvăluie un semnal specific într-o regiune specifică a creierului, esențial pentru sensibilitatea la gustul dulce", adaugă Maffei.
Cercetări viitoare
Cercetările în curs de desfășurare cu modelele continuă să exploreze dacă neurosteroizii reglează doar senzația gustului dulce sau contribuie și la percepția altor gusturi și/sau cum schimbările în sensibilitatea la gust influențează obiceiurile alimentare.
-
-
Ciorapii negri sau maro. Cum alegi corect pentru stil și eleganță11.01.2026, 19:00
-
-
-
Sofia Vicoveanca, internată de urgență după un infarct miocardic11.01.2026, 16:38
Boala care paralizează mușchii poate fi depistată cu 10 ani înainte: testul care dă speranță
Semnul banal care îți arată că faci demență. Apare cu 10 ani înainte
Semnul banal care îți arată că faci demență. Apare cu 10 ani înainte și NU este vorba de pierderea memoriei.
Neurolog: Nu fac niciodată acest gest banal. Poate părea inofensiv, dar îți poate afecta creierul pe viață
Alimentele care îți distrug creierul
Secretul neașteptat care îți protejează creierul după 50 de ani. Nu are legătură cu pastilele
Acesta este secretul unui creier sănătos. Previne pierderile de memorie și nu sunt necesare pastile.
Ai mai mult de 30 de ani? Ești expus unor probleme majore
Sindromul de oboseală cronică este o boală reală, nu o tulburare psihologică
De ce uităm dacă am oprit aragazul sau unde ne-am pus cheile
"Curățarea creierului” în timpul somnului poate reduce riscul de demență. Cum faci asta
Testul de trei minute care poate detecta Alzheimer cu ani înainte de diagnostic
Cum se schimbă mintea vârstnicilor odată cu demența. Lucrul trecut cu vederea pe care nu îl mai pot stăpâni
Cum se schimbă mintea vârstnicilor odată cu demența. Lucrul trecut cu vederea pe care nu îl mai pot stăpâni.
EXCLUSIV Cefaleea, o problemă globală de sănătate. Peste un miliard de oameni suferă de migrenă
Te mai ții de mână cu partenerul? Ce efect are acest gest
Bâlbâiala nu e un defect de vorbire! Ce se întâmplă atunci când te bâlbâi te va uimi
Ce se întâmplă în creierul celor care au făcut AVC
Grupa de sânge care ar putea crește riscul unui AVC înainte de 60 de ani
Vârstnicii cu demență, risc crescut de pierdere a autonomiei după traumatisme severe
Testul care îți arată dacă riști demența mai devreme decât crezi!
Alimentația bogată în alimente procesate, asociată cu semne timpurii ale bolii Parkinson
Alimentul care duce la Parkinson. Topește creierul.
Demența, boala ignorată. De ce pacienții așteaptă ani întregi un diagnostic
Lucrul care îți distruge creierul. Îl faci imediat ce deschizi ochii
Lucrul care îți distruge creierul. Îl faci imediat ce deschizi ochii. Și nu, nu este vorba de butonatul telefonului.
