De ce ne e poftă de ceva dulce. Ce semnal transmite, de fapt, creierul

Cercetătorii de la Stony Brook University au demonstrat, prin manipulare genetică într-un model cerebral de laborator, că neurosteroizii – semnale implicate în reglarea stării de spirit și a stresului – pot reduce sensibilitatea și preferința pentru gustul dulce atunci când sunt crescuți în cortexul gustativ, o zonă a creierului implicată în mod principal în gust. Rezultatele lor sunt publicate în Current Biology.

Neurosteroizii și influența lor asupra preferinței pentru gustul dulce

Potrivit autoarei principale, dr. Arianna Maffei, profesoară în Departamentul de Neurobiologie și Comportament, studiile realizate pe oameni sugerează că preferința pentru anumite alimente influențează cât de mult mâncăm, iar o sensibilitate redusă la gust este adesea asociată cu supra-consumul, ceea ce poate duce la obezitate. În prezent, cunoștințele despre cum activitatea cerebrală contribuie la diferențele în preferințele gustative sunt limitate.

Provocarea studiilor pe creierul uman

Determinarea relației dintre activitatea cerebrală, gust și obiceiurile alimentare este dificilă la oameni, deoarece tehnologia disponibilă pentru măsurarea modificărilor activității cerebrale nu are o rezoluție suficientă pentru a identifica mecanismele biologice. Cu toate acestea, cercetătorii pot monitoriza cu precizie activitatea cerebrală în modelele de șoareci de laborator, în timp ce măsoară preferințele lor gustative.

"Biologia gustului este foarte similară la toți mamiferele, iar această abordare poate aduce noi informații despre creierul uman și gustul", explică Maffei.

De ce ne e poftă de ceva dulce - FOTO: Freepik

Studiul pe modelele de șoareci și efectele neurosteroizilor

În cadrul modelului lor murin, echipa de cercetători a investigat circuitele neuronale care reglează preferința pentru gustul dulce la creierele adulților. Munca lor s-a concentrat pe efectul neurosteroizilor, în special alopregnanolonul, care este cunoscut pentru nivelurile sale ridicate la persoanele afectate de obezitate.

Acest neurosteroid modula activitatea cerebrală prin creșterea circuitelor inhibitorii tonice mediate de un anumit tip de receptor GABA. Echipa a demonstrat că acești receptori GABA sunt prezenți atât în neuronii excitați, cât și în cei inhibitori din cortexul gustativ.

Manipularea sensibilității la gustul dulce

Cercetătorii au infuzat alopregnanolon local în cortexul gustativ al șoarecilor pentru a activa receptorii GABA sensibili la neurosteroizi. Această manipulare a redus sensibilitatea și preferința pentru gustul dulce. Ulterior, au utilizat instrumente genetice pentru a elimina receptorii GABA sensibili la neurosteroizi local, doar în cortexul gustativ. Această manipulare a eliminat preferința pentru gustul dulce față de apă.

"Această reducere a sensibilității și preferinței pentru gustul dulce a fost și mai evidentă atunci când receptorii au fost eliminați selectiv doar din neuronii inhibitori ai cortexului gustativ. În acest caz, șoarecii nu puteau practic să distingă apa cu zahăr de apă", spune Maffei.

Implicațiile descoperirii

Abordarea lor a confirmat că un tip specific de receptor GABA este ținta activității neurosteroizilor și este esențial pentru reglarea sensibilității și preferinței pentru gustul dulce.

"Rezultatele noastre ilustrează modurile fascinante în care creierul mamiferelor contribuie la experiența gustului și dezvăluie un semnal specific într-o regiune specifică a creierului, esențial pentru sensibilitatea la gustul dulce", adaugă Maffei.

Cercetări viitoare

Cercetările în curs de desfășurare cu modelele continuă să exploreze dacă neurosteroizii reglează doar senzația gustului dulce sau contribuie și la percepția altor gusturi și/sau cum schimbările în sensibilitatea la gust influențează obiceiurile alimentare.