Cel mai rău lucru care îți afectează creierul

Expunerea la lumină artificială pe timpul nopții afectează mult mai mult decât somnul - poate slăbi apărarea imună, favoriza inflamația, modifica metabolismul și influența reglarea stării de spirit. Potrivit studiilor, lumina provenită de la dispozitive electronice, iluminatul stradal sau alte surse nocturne perturbă ritmurile naturale ale organismului, formate de-a lungul evoluției pentru a se sincroniza cu ciclul zi-noapte.

Un portret publicat de Genomic Press - Innovators & Ideas în revista Brain Medicine urmărește cariera impresionantă a neurocercetătorului dr. Randy J. Nelson, actual președinte al Departamentului de Neuroștiințe la Universitatea din Virginia de Vest.

Parcursul său a pornit din munca la ferme și în abatoare de curcani, a continuat cu activitatea ca asistent de autopsie în spitale din Cleveland și a trecut printr-o etapă definitorie la Grădina Zoologică din San Diego, care i-a deschis drumul spre cercetarea academică.

"Drumul meu spre mediul academic este tipic prin faptul că nu este "tipic"", spune dr. Nelson, primul american care a obținut simultan două doctorate distincte - în Psihologie și Endocrinologie, la Universitatea California, Berkeley.

Ritmul circadian perturbat, o nouă criză medicală

De peste un deceniu, dr. Nelson investighează riscurile puțin cunoscute ale expunerii la lumină artificială nocturnă. Cercetările sale arată că efectele depășesc tulburările de somn și includ:

• Disfuncții ale sistemului imunitar - lumina la ore nepotrivite poate reduce răspunsurile imune sau poate stimula inflamația excesivă;
• Tulburări metabolice - legături clare cu obezitatea și dereglările proceselor energetice;
• Modificări ale reglării stării de spirit - cu posibile implicații pentru depresie și anxietate.

Întrebări-cheie rămân în atenția laboratorului său: Ce lungimi de undă ale luminii sunt cele mai perturbatoare? Cât de repede se poate recupera organismul după expunere cronică? Ce rol are momentul din zi ca variabilă biologică?

De la descoperiri fundamentale la practică medicală

Dr. Nelson coordonează în prezent studii clinice pentru a vedea dacă blocarea efectelor negative ale luminii poate îmbunătăți recuperarea pacienților din secțiile ATI. Două cercetări majore vizează pacienți post-AVC și cei care trec prin operații cardiace - categorii sensibile la iluminatul intens specific spitalelor.

"Ritmurile circadiene sunt o parte fundamentală a biologiei, iar multe se cunosc din știința de bază. Totuși, prea puțin din această știință s-a tradus în medicină clinică", subliniază el.

Un alt studiu vizează asistentele de noapte, testând dacă vizerele cu lumină albastră puternică le pot ajuta să-și reseteze ritmul circadian, îmbunătățindu-le somnul, performanța cognitivă și starea de spirit.

Ora din zi - o variabilă ignorată în cercetare

Una dintre ideile provocatoare ale dr. Nelson este integrarea momentului din zi ca variabilă biologică în toate experimentele.

"Răspunsul la o întrebare experimentală poate depinde, parțial, de ora din zi în care este pusă întrebarea", explică el, atrăgând atenția că lipsa acestei informații poate explica de ce unele studii nu se reproduc.

Formarea unei noi generații de cercetători

De-a lungul carierei, la Johns Hopkins University, Ohio State University și acum la Universitatea din Virginia de Vest, dr. Nelson a coordonat 25 de teze de doctorat și 16 cercetători postdoctorali. Ca președinte al Association of Medical School Neuroscience Department Chairs, pledează pentru sprijinirea tinerilor cercetători prin alocări strategice de resurse și mentorat constant.

Lecții pentru viața de zi cu zi

Munca sa are și aplicabilitate imediată pentru public: reducerea timpului petrecut în fața ecranelor seara, utilizarea luminii calde după apus și menținerea unui program de somn constant pot îmbunătăți semnificativ sănătatea.

"Respectarea moștenirii noastre evolutive, aliniind viața modernă mai aproape de ciclurile naturale de lumină, ar putea preveni numeroase boli cronice", susține dr. Nelson, autor al volumului Dark Matters, publicat de Oxford University Press.