De ce începe să ți se "scurgă" creierul după 40 de ani și cum oprești asta

Bariera hematoencefalică devine mai permeabilă odată cu înaintarea în vârstă, contribuind la deficiențe de memorie, iar noile descoperiri privind mecanismele din spatele acestui proces ar putea duce la noi metode de prevenire a declinului cognitiv, afirmă cercetătorii.

Ce este bariera hematoencefalică

Bariera hematoencefalică, un strat de celule strâns legate între ele care căptușesc vasele de sânge ale creierului, împiedică pătrunderea virusurilor, bacteriilor și toxinelor, permițând în același timp pătrunderea nutrienților și substanțelor chimice benefice.

„Practic, este un mecanism care separă sistemul nervos central de restul organismului”, a declarat într-un comunicat Yulia Komarova, coordonatoarea studiului, de la Universitatea Illinois din Chicago, potrivit Reuters.

În cercetări anterioare, Komarova și colegii ei au descoperit că eliminarea unei proteine numite N-cadherină din celulele care căptușesc vasele de sânge a făcut ca vasele din creier să devină mai permeabile. Într-un nou studiu publicat în Cell Reports, echipa ei a descoperit că șoarecii fără N-cadherină puteau învăța sarcini la fel de bine ca șoarecii normali, dar uitau repede ceea ce învățaseră.

Ce au descoperit cercetătorii

În experimente ulterioare, ei au descoperit că atunci când proteinele N-cadherină de pe celulele vecine interacționează, ele stabilizează o proteină numită ocludină, care ajută la formarea joncțiunilor strânse din bariera hematoencefalică care menține integritatea acesteia.

Examinând țesutul cerebral uman colectat în timpul operațiilor de epilepsie, cercetătorii au descoperit că probele prelevate de la pacienți cu vârste cuprinse între 40 și 50 de ani aveau niveluri mai scăzute de N-cadherină și ocludină decât probele prelevate de la pacienți cu vârste cuprinse între 18 și 29 de ani.

Echipa lui Komarova investighează în prezent dacă etapele din calea de semnalizare activate de N-cadherină ar putea fi ținte terapeutice.

„Acest articol arată că, de fapt, ar putea exista o fereastră terapeutică mult mai mare pentru tratamentul oricărei afecțiuni de declin cognitiv legată de vârstă”, a spus ea.