Cum îți poți proteja creierul. Activitatea care scade riscul de Alzheimer cu 38%

O minte activă reprezintă una dintre cele mai eficiente metode de protecție împotriva declinului cognitiv. Un studiu recent, publicat în revista Neurology, indică o legătură solidă între stimularea intelectuală pe tot parcursul vieții și întârzierea apariției bolii Alzheimer.

Cercetătorii de la Rush University Medical Center arată că activitățile care solicită creierul, precum lectura, scrisul sau studiul unei limbi străine, pot reduce semnificativ riscul de demență. Deși analiza evidențiază o asociere, nu o relație cauzală directă, rezultatele atrag atenția comunității medicale.

Cum a fost măsurată stimularea mentală de-a lungul vieții

Studiul a urmărit 1.939 de adulți, cu o vârstă medie de 80 de ani, pe o perioadă de opt ani. Nivelul de implicare intelectuală a fost evaluat în trei etape-cheie ale vieții:

• Copilăria (până la 18 ani). Accesul la cărți, hărți, ziare și studiul unei limbi străine timp de minimum cinci ani.
• Vârsta adultă (în jurul a 40 de ani). Prezența resurselor educaționale în gospodărie, abonamentele la reviste, vizitele la muzee și accesul la biblioteci.
• Bătrânețea (după 80 de ani). Frecvența lecturii, a scrisului și a participării la jocuri de strategie.

Rezultate-cheie: risc mai mic și diagnostic întârziat

Diferențele dintre participanții cu un nivel ridicat de activitate intelectuală și cei cu un nivel scăzut s-au dovedit semnificative. Datele indică următoarele beneficii:

• Riscul de Alzheimer scade cu 38%
• Riscul de deficiență cognitivă ușoară scade cu 36%
• Diagnosticul de Alzheimer apare cu cinci ani mai târziu
• Deficiența cognitivă se instalează cu șapte ani mai târziu

Persoanele cu cea mai intensă stimulare mentală au primit diagnosticul de Alzheimer, în medie, la 94 de ani, comparativ cu 88 de ani în cazul celor cu activitate intelectuală minimă.

Creierul rezistă mai bine chiar și în prezența leziunilor

Autopsiile efectuate pe un număr limitat de participanți au scos la iveală un aspect esențial. Cei care au investit constant în educație și activități intelectuale au menținut funcții cognitive superioare, chiar și atunci când creierul prezenta acumulări de proteine amiloid și tau, specifice bolii Alzheimer.

Acest mecanism susține conceptul de "rezervă cognitivă", care permite creierului să compenseze mai eficient degradarea biologică.

Educația, o investiție esențială în sănătatea publică

Autorul principal al studiului, Andrea Zammit, subliniază importanța extinderii accesului la medii educaționale stimulative pentru toate vârstele. Bibliotecile, programele de educație timpurie și cluburile de lectură depășesc rolul recreativ și devin instrumente esențiale de prevenție.

Deși cercetarea prezintă limitări, bazate pe amintirile participanților despre etapele timpurii ale vieții, concluzia rămâne clară: învățarea continuă reprezintă una dintre cele mai eficiente strategii pentru protejarea sănătății cognitive pe termen lung.