Testul de urină care poate prezice dacă faci demență. O simplă analiză descoperă boala

Un studiu amplu realizat de cercetători din Țările de Jos și Suedia a descoperit că nivelurile crescute ale unei proteine specifice în urină ar putea indica un risc mai mare de a dezvolta demență.

Această proteină este albumina, cea mai abundentă proteină din plasma umană, componenta lichidă a sângelui. Albumina se regăsește și în alimentație, mai ales în ouă, produse lactate și semințe vegetale.

În mod normal, rinichii filtrează deșeurile din organism fără a permite trecerea albuminei în urină. Când acest lucru se întâmplă, rezultă o afecțiune numită albuminurie, un semn clar al deteriorării rinichilor.

Surprinzător însă, cercetătorii au descoperit că albuminuria ar putea fi și un indicator al riscului de demență.

Un studiu cu peste 130.000 de participanți

Cercetarea a inclus aproape 133.000 de persoane din Stockholm, cu vârsta de 65 de ani sau mai mult, fără istoric de demență. Persoanele mai tinere au fost excluse, deoarece 96% dintre cazurile de demență apar după această vârstă.

După o perioadă medie de urmărire de patru ani, aproximativ 7% dintre participanți au dezvoltat o formă de demență.

Chiar și după ce au fost luați în considerare factori precum funcția renală sau alte afecțiuni, s-a observat că prezența albuminei în urină era asociată cu un risc crescut de demență.

Comparativ cu persoanele cu un nivel normal de albumină în urină (sub 30 mg/g), cei cu niveluri moderate (30 - 299 mg/g) aveau un risc cu 25% mai mare de a dezvolta demență, iar cei cu niveluri ridicate (peste 300 mg/g) aveau un risc cu 37% mai mare.

Rinichii și creierul: un mecanism comun

"Rinichii și creierul par organe foarte diferite, dar au un lucru esențial în comun: depind de o rețea fină de vase de sânge mici. Când vasele de sânge din rinichi sunt afectate, același proces se poate produce și în creier", explică dr. Hong Xu, nefrolog la Institutul Karolinska din Suedia și autorul principal al studiului, potrivit Science Direct.

De aceea, albuminuria a fost cel mai puternic asociată cu demența vasculară, cauzată de afecțiuni ale vaselor de sânge precum hipertensiunea, diabetul sau accidentul vascular cerebral.

Aceasta este a doua cea mai frecventă formă de demență, după boala Alzheimer, care reprezintă între 60% și 80% din cazuri.

Bariera hematoencefalică - paznicul creierului

În mod normal, bariera hematoencefalică acționează ca un filtru, împiedicând moleculele toxice și inflamațiile să afecteze creierul.

Când această barieră este deteriorată, apar inflamații, leziuni vasculare și acumulări de proteine anormale, toate legate de progresia demenței.

La fel cum rinichii afectați permit scurgerea proteinelor în urină, un creier afectat permite pătrunderea substanțelor toxice în țesuturile nervoase.

Confirmare din alte studii

Această asociere nu este una singulară. Studii anterioare din Norvegia și SUA au observat aceeași corelație: persoanele cu niveluri crescute de albumină în urină prezentau un risc semnificativ mai mare de a dezvolta demență.

Screeningul pentru albuminurie ar putea deveni un instrument valoros pentru depistarea timpurie a riscului de demență, mai ales la pacienții cu boli asociate precum diabetul, hipertensiunea sau afecțiunile cardiovasculare.

"Detectarea precoce a albuminuriei ar putea întârzia sau chiar preveni apariția demenței", spune dr. Xu.

Cercetările viitoare ar trebui să analizeze mai atent legătura dintre albuminurie și subtipurile specifice de demență, deoarece fiecare formă are cauze, factori de risc și tratamente diferite.

De asemenea, studiul sugerează că originea culturală a participanților poate influența rezultatele testelor cognitive, un aspect important de luat în calcul în evaluările viitoare.