Țuica și vinul de casă nu sunt mai sănătoase doar pentru că sunt naturale. Ce riscuri are alcoolul, câte calorii conține un păhărel și de ce țuica distilată necontrolat poate fi periculoasă.
Țuica și vinul de casă nu sunt mai sănătoase doar pentru că sunt naturale. Dr. David Marica explică riscurile alcoolului, caloriile și pericolul metanolului.
Țuica, vinul și lichiorurile preparate în gospodărie sunt adesea considerate mai sănătoase decât băuturile din comerț. Însă originea naturală nu elimină caloriile, efectele alcoolului asupra ficatului sau riscul de boli grave. Dr. David Marica, medic specialist gastroenterolog, explică de ce tradiția nu trebuie confundată cu un beneficiu pentru sănătate.
Toamna este sezonul în care multe gospodării pregătesc vin, țuică și lichioruri din fructele proprii. Pentru unii, aceste băuturi sunt nu doar parte din tradiție, ci și o alternativă considerată mai sănătoasă la produsele din comerț.
"Am fost la țară. E sezonul în care se face sănătate acasă, la cazan. Vin și țuică de casă. Naturale. Bio. Din fructele noastre. "Astea sunt sănătoase, nu ca alea din comerț"", scrie dr. David Marica într-o postare pe Facebook.
Medicul atrage atenția că această percepție poate crea o falsă impresie de siguranță.
"Doar că ficatul tău nu știe că prunele sunt din curtea bunicului. Și nici caloriile nu dispar fiindcă băutura e făcută acasă", mai subliniază medicul.
Nu toate băuturile preparate în gospodărie conțin zahăr adăugat. Vinul și țuica pot fi obținute fără adaos de zahăr, însă unele rețete de lichioruri, precum vișinata, folosesc cantități importante.
Potrivit medicului, anumite rețete prevăd 500 de grame de zahăr la un kilogram de fructe, în timp ce altele ajung la un kilogram de zahăr pentru fiecare kilogram de fructe.
"La 10 kg de vișine, pot intra 5–10 kg de zahăr. Este cantitatea din întreaga rețetă, desigur, nu dintr-un pahar. Dar parcă nu mai sună chiar a băutură făcută doar din fructe", explică dr. David Marica.
Zahărul adăugat nu devine mai sănătos doar pentru că ajunge într-o damigeană, în loc să fie folosit la prepararea unui produs din comerț. În exces, acesta contribuie la aportul caloric și poate favoriza creșterea în greutate. De asemenea, consumul excesiv de zaharuri favorizează apariția cariilor dentare.
"Natural nu înseamnă că organismul nu-l mai pune la socoteală", subliniază medicul.
Un alt argument des întâlnit este că băutura de casă nu ar avea un conținut ridicat de zahăr, mai ales dacă nu are gust dulce.
"Dar a noastră nici nu e dulce!", este replica pe care medicul o anticipează.
Prin fermentare, o parte din zaharurile din fructe se transformă în alcool. Gustul mai puțin dulce nu înseamnă însă că băutura nu mai aduce calorii.
Alcoolul furnizează aproximativ 7 kilocalorii pe gram. Dr. David Marica oferă și un exemplu concret: un păhărel de 50 de mililitri de țuică, cu o concentrație alcoolică de 50%, conține aproape 20 de grame de alcool pur.
Acest lucru înseamnă aproximativ 140 de kilocalorii numai din alcool, fără să luăm în calcul eventualele zaharuri rămase în băutură.
"Pahar mic, calorii deloc puține", atrage atenția medicul.
În cazul lichiorurilor și al altor băuturi dulci, caloriile din zahărul rămas se adaugă celor furnizate de alcool.
Problema nu se rezumă la numărul de calorii dintr-un pahar. Consumul de alcool este asociat cu riscuri importante pentru sănătate, inclusiv dependență, boli hepatice, pancreatită și hipertensiune arterială.
De asemenea, alcoolul crește riscul mai multor tipuri de cancer, printre care cancerul colorectal, hepatic și de sân.
"Etanolul nu devine mai blând pentru că provine din prune culese cu mâna noastră. Ficatul nu îi face reducere pentru proveniență", explică dr. David Marica.
Cu alte cuvinte, organismul este expus la alcool indiferent dacă acesta provine dintr-o băutură produsă industrial sau dintr-una preparată în gospodărie.
Longevitatea unor persoane care au consumat alcool de-a lungul vieții este adesea folosită ca argument pentru presupusele beneficii ale băuturilor tradiționale.
Medicul atrage însă atenția că un exemplu individual nu poate demonstra că alcoolul este lipsit de riscuri.
"Mă bucur pentru el. Dar un exemplu fericit nu anulează riscurile și nici poveștile bunicilor și taților care au murit prematur din cauza alcoolului. Nu putem evalua efectele unui obicei uitându-ne doar la cei care au avut noroc", mai atrage atenția dr. David Marica.
Riscul asociat consumului de alcool depinde de mai mulți factori, inclusiv cantitatea și frecvența consumului. Potrivit medicului, nu a fost identificat un nivel de consum de alcool lipsit de risc pentru sănătate.
"Cu cât bei mai mult, cu atât cresc riscurile", avertizează medicul.
Un alt mit frecvent este că un pahar de vin roșu ar proteja inima datorită antioxidanților pe care îi conține.
Dr. David Marica amintește că resveratrolul, un compus prezent în struguri, poate fi obținut și fără consum de alcool.
"Resveratrolul există și în struguri. Nu ai nevoie de alcool ca să îl consumi. Prezența antioxidanților nu anulează riscurile băuturii, iar vinul nu se recomandă pentru presupuse beneficii asupra inimii", susține medicul.
Prin urmare, prezența unor compuși cu potențial benefic nu transformă vinul într-un tratament și nu anulează efectele nocive ale alcoolului.
Pe lângă efectele alcoolului, băuturile distilate în condiții necontrolate pot ridica și probleme legate de siguranța compoziției.
Medicul avertizează asupra riscului unor concentrații toxice de metanol. Intoxicația cu metanol poate provoca leziuni grave ale nervului optic, orbire permanentă și chiar deces.
"Asta nu înseamnă că orice țuică de casă provoacă orbire. Înseamnă că proveniența cunoscută nu garantează o compoziție sigură", explică dr. David Marica.
