Un parazit microscopic provoacă un val de îmbolnăviri în Statele Unite și ridică semne de întrebare privind siguranța alimentelor proaspete. Cyclospora cayetanensis poate declanșa o diaree apoasă severă, care persistă săptămâni întregi.
Un parazit intestinal microscopic se află în centrul unuia dintre cele mai mari focare de boli alimentare din această vară din Statele Unite.
Până la 14 iulie, Centrul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) raportase 1.645 de cazuri confirmate de ciclosporioză în 34 de state, în timp ce alte peste 5.100 de cazuri așteptau confirmarea. Situația este deosebit de gravă în statul Michigan, unde autoritățile locale au identificat aproximativ 4.312 cazuri până la 16 iulie, de peste 50 de ori mai multe decât într-un an obișnuit.
Inițial, o parte dintre cazuri au fost asociate cu salata furnizată de compania Taylor Farms pentru restaurantele Taco Bell din regiunea Midwest. Însă, după reevaluarea probelor, Administrația pentru Alimente și Medicamente din SUA (FDA) a anunțat că rezultatul pozitiv obținut anterior a fost, de fapt, un fals pozitiv. În prezent, nu există probe confirmate pozitiv pentru Cyclospora, iar ancheta epidemiologică continuă, conform National Geographic.
Cyclospora cayetanensis este un parazit unicelular extrem de mic, descris pentru prima dată la om în anul 1994. Deși nu poate fi observat fără microscop, efectele sale pot fi severe.
Infecția, denumită ciclosporioză, provoacă în principal:
diaree apoasă, uneori foarte abundentă sau chiar „explozivă”;
crampe abdominale;
balonare și gaze;
greață;
oboseală accentuată;
lipsa poftei de mâncare.
Un aspect particular al bolii este că simptomele pot apărea și dispărea timp de mai multe săptămâni.
La persoanele sănătoase, infecția se vindecă, de regulă, cu tratament antibiotic pe bază de trimetoprim-sulfametoxazol. În schimb, copiii mici, vârstnicii și persoanele cu sistemul imunitar slăbit pot dezvolta forme mai severe.
Specialiștii spun că numeroase infecții rămân nediagnosticate deoarece Cyclospora nu este inclusă în toate testele uzuale pentru diaree.
Medicul trebuie să suspecteze în mod special această infecție pentru a solicita analiza potrivită. Totuși, utilizarea tot mai frecventă a testelor moderne, care identifică simultan mai mulți agenți patogeni, a dus la descoperirea unui număr tot mai mare de cazuri.
Cercetătoarea Melanie Firestone, specialistă în boli de origine alimentară la Universitatea din Minnesota, consideră însă că explozia de cazuri din acest an nu poate fi explicată doar prin testarea mai eficientă, ci reflectă o creștere reală a infecțiilor.
Spre deosebire de multe alte infecții intestinale, Cyclospora nu se transmite direct de la o persoană la alta.
Infecția apare aproape exclusiv prin consumul de alimente contaminate, în special:
salate verzi;
mixuri de salată ambalate;
ierburi aromatice precum busuiocul și coriandrul;
zmeură și alte fructe moi;
alte produse proaspete consumate crude.
Contaminarea are loc încă din ferme, atunci când apa folosită pentru irigații este poluată cu deșeuri umane.
Acest lucru se poate întâmpla din cauza:
sistemelor de canalizare defecte;
foselor septice care se infiltrează în sursele de apă;
inundațiilor și ploilor abundente care transportă deșeurile în bazinele de irigații;
condițiilor sanitare precare pentru muncitorii agricoli.
Cyclospora are un ciclu biologic neobișnuit.
Parazitul eliminat prin scaun nu este imediat infecțios. El trebuie să rămână câteva zile sau chiar săptămâni într-un mediu cald și umed pentru a deveni capabil să infecteze o altă persoană.
Acesta este și motivul pentru care boala apare mai ales în sezonul cald.
Oocistele – forma de rezistență a parazitului – pot supraviețui săptămâni sau chiar luni în apă și în sol.
Mai mult, ele sunt rezistente la clorul utilizat în mod obișnuit pentru dezinfectarea apei.
Pentru eliminarea eficientă sunt necesare metode complexe, precum:
microfiltrarea;
tratarea cu ozon;
iradierea cu ultraviolete.
Odată ajuns pe suprafața unei frunze de salată sau a unui fruct, parazitul aderă puternic și poate rămâne viabil până când produsul ajunge în magazine și, ulterior, în bucătăria consumatorului.
Anchetatorii epidemiologi trebuie să refacă traseul alimentelor consumate de fiecare pacient în cele două săptămâni dinaintea apariției simptomelor.
Acest proces presupune:
interviuri detaliate cu pacienții;
teste genetice ale parazitului;
urmărirea lanțului de distribuție al produselor alimentare.
Problema este că simptomele apar, de regulă, la aproximativ o săptămână după consumul alimentului contaminat, dar pot debuta între două zile și două săptămâni. Până când pacientul ajunge la medic, efectuează testele și laboratorul confirmă diagnosticul, pot trece alte câteva zile sau chiar săptămâni.
Din acest motiv, identificarea alimentului responsabil este adesea dificilă.
Experții spun că simpla clătire rapidă sub jet de apă nu elimină complet parazitul, însă reduce încărcătura de contaminare.
Pentru un risc mai mic, recomandările sunt:
alegeți căpățâni întregi de salată în locul salatelor gata ambalate;
îndepărtați primele două-trei frunze exterioare;
spălați atent fiecare frunză sub jet de apă;
clătiți fructele delicate, precum zmeura, timp de cel puțin un minut;
dacă este posibil, utilizați o soluție formată din o parte oțet alb și trei părți apă, care pare să fie mai eficientă decât simpla apă;
gătiți alimentele atunci când este posibil, deoarece temperaturile de cel puțin 70°C (158°F) distrug parazitul.
Specialiștii atrag atenția că și pacienții pot contribui la limitarea focarelor.
Dacă autoritățile sanitare contactează persoanele diagnosticate pentru a afla ce au consumat înainte de îmbolnăvire, răspunsurile detaliate pot ajuta la identificarea alimentului contaminat și la retragerea acestuia de pe piață înainte ca alte persoane să se îmbolnăvească.
În prezent, ancheta privind focarul din Statele Unite continuă, iar autoritățile încearcă să stabilească dacă există un singur produs responsabil pentru majoritatea cazurilor sau dacă mai multe alimente au fost contaminate simultan. Specialiștii subliniază că, deși astfel de focare sunt rare, respectarea regulilor de igienă alimentară și spălarea atentă a produselor proaspete rămân cele mai importante măsuri de prevenție.
