Un studiu realizat în SUA, pe baza răspunsurilor a peste 15.000 de rezidenți în medicina de familie, arată că șapte din zece au folosit IA în activitatea profesională într-o singură lună.
71% dintre rezidenți folosesc IA: în octombrie 2025, aceștia au declarat că au utilizat astfel de instrumente în activitatea profesională în ultima lună.
Pregătirea este în urmă: dintre rezidenții care folosesc IA, doar 36% au beneficiat de instruire în domeniu în ultimele șase luni.
IA poate influența deciziile medicale: instrumentele sunt utilizate pentru activități precum transcrierea discuțiilor dintre medici și pacienți, căutarea informațiilor medicale și sprijinirea deciziilor clinice.
Utilizarea fără o pregătire adecvată vine cu riscuri: rezidenții pot accepta informații greșite fără să le verifice sau își pot pierde anumite competențe pe care ar trebui să le dobândească în timpul formării.
Inteligența artificială își face loc în tot mai multe domenii ale medicinei, inclusiv în pregătirea viitorilor medici. De la instrumente care transcriu conversațiile dintre medic și pacient până la programe care ajută la găsirea referințelor medicale sau la luarea deciziilor clinice, tehnologia poate simplifica anumite sarcini și poate facilita accesul la informații.
Cât de mult este folosită însă în practică și câți dintre cei care apelează la ea știu să o utilizeze corect?
Un studiu condus de dr. Wendy Barr, M.D., M.P.H., de la Facultatea de Medicină a Universității Yale, a analizat utilizarea inteligenței artificiale în rândul a peste 15.000 de rezidenți în medicina de familie din Statele Unite. Rezultatele, publicate în revista Family Medicine, arată că 71% dintre respondenți folosiseră IA în activitatea profesională în luna octombrie 2025.
Cercetarea a urmărit nu doar cât de răspândită este tehnologia în rândul medicilor aflați în formare, ci și dacă aceștia au beneficiat de instruire pentru a o folosi.
„Știam că rezidenții foloseau IA, dar până acum nu știam câți anume și care erau cele mai frecvente utilizări”, spune dr. Barr, profesor asociat de medicină, specializată în medicina generală, și director fondator al Programului de rezidențiat în medicina de familie al Yale New Haven Health.
„Aceasta a fost o ocazie excelentă de a înțelege cu adevărat fenomenul IA în cadrul formării prin rezidențiat.”
Unul dintre cele mai importante rezultate ale studiului privește diferența dintre utilizarea inteligenței artificiale și pregătirea necesară pentru folosirea ei.
Dintre rezidenții care au declarat că utilizează IA, numai 36% au spus că au beneficiat de instruire sau de educație medicală continuă în acest domeniu în ultimele șase luni.
Cu alte cuvinte, faptul că un medic aflat în formare are acces la un instrument de inteligență artificială nu înseamnă automat că știe să-i verifice răspunsurile, să-i recunoască limitele sau să decidă când informațiile oferite sunt suficient de sigure pentru a fi folosite.
Problema este importantă mai ales în medicină, unde informațiile trebuie analizate în funcție de situația fiecărui pacient. Un răspuns formulat convingător de un program informatic nu este neapărat și corect, iar utilizatorul trebuie să poată face diferența.
În timpul facultății de medicină și al rezidențiatului, viitorii medici învață să analizeze critic studiile, să compare informațiile și să evalueze dovezile înainte de a lua decizii. Aceste abilități sunt esențiale pentru stabilirea unui diagnostic și alegerea tratamentului potrivit.
Folosirea inteligenței artificiale fără o pregătire suficientă poate afecta tocmai dezvoltarea acestor competențe. Un rezident poate ajunge să accepte răspunsurile generate de un instrument fără să le verifice, să nu mai exerseze anumite abilități pe care le-a dobândit deja sau să nu reușească să dezvolte competențe de care va avea nevoie în practica medicală.
Riscul nu ține doar de eventualele erori ale tehnologiei, ci și de felul în care utilizatorul ajunge să se raporteze la informațiile primite.
Dr. Barr atrage atenția că formarea medicală presupune mai mult decât acumularea rapidă de informații. Medicii trebuie să învețe cum să le caute, cum să le interpreteze și cum să stabilească dacă sunt relevante pentru pacientul pe care îl au în față.
„O parte a formării constă în a învăța cum să folosești informațiile în mod înțelept și eficient și să te asiguri că cauți informațiile în mod corespunzător pentru a obține informațiile corecte”, spune Barr.
Ea subliniază că efectele inteligenței artificiale asupra raționamentului medical sunt încă în curs de studiu.
„Încă învățăm despre modul în care IA afectează felul în care gândim cu privire la luarea deciziilor clinice, aspect esențial pentru diagnostic și tratament.”
Cantitatea de informații medicale crește rapid, iar inteligența artificială poate ajuta la accesarea și organizarea lor. Totuși, utilitatea acestor instrumente depinde și de capacitatea medicului de a evalua ceea ce primește.
Aceeași informație poate avea relevanțe diferite de la un pacient la altul, în funcție de simptome, antecedente și contextul clinic. De aceea, rezidenții trebuie să învețe nu doar cum să formuleze întrebări pentru un program de IA, ci și cum să verifice răspunsurile și să decidă dacă acestea pot fi utilizate în siguranță.
În opinia dr. Barr, pregătirea adecvată este esențială pentru ca tehnologia să aducă beneficii reale pacienților, în loc să înlocuiască analiza critică pe care trebuie să o facă un medic.
„Dacă stagiarii folosesc instrumente de IA, trebuie să-i învățăm cum să le utilizeze corect și într-un mod care să aducă beneficii pacienților”, subliniază ea.
Pentru a explica de ce instruirea nu ar trebui să fie ignorată, cercetătoarea face o comparație cu unul dintre cele mai cunoscute instrumente din practica medicală:
„Nu iei un stetoscop și îl folosești fără să ți se arate cum se folosește, iar acest lucru nu este diferit.”
Soluția propusă de cercetătoare este includerea instruirii în domeniul inteligenței artificiale și a evaluării critice în programele de studiu ale facultăților de medicină și în cele de rezidențiat.
Astfel, viitorii medici ar putea învăța încă din timpul pregătirii profesionale cum să folosească aceste instrumente, cum să le evalueze rezultatele și cum să evite dependența de răspunsurile generate automat.
Rămâne însă o întrebare importantă pentru instituțiile de învățământ medical: când ar trebui introdusă această pregătire, astfel încât medicii să dobândească abilitățile necesare înainte ca utilizarea tehnologiei să devină o parte obișnuită a activității lor?
„Întrebarea pentru instituții este: când este momentul potrivit pentru a o integra în procesul de formare medicală?”
Dr. Barr va continua cercetarea pe baza rezultatelor sondajelor din 2025 și 2026. Următoarea etapă se va concentra pe rezultatele asociate utilizării inteligenței artificiale de către medicii aflați în formare și pe modul concret în care aceștia folosesc tehnologia.
Studiul evidențiază astfel o provocare pentru educația medicală: pe măsură ce inteligența artificială devine tot mai prezentă în activitatea profesională, pregătirea medicilor trebuie să țină pasul, astfel încât tehnologia să sprijine gândirea clinică, nu să o înlocuiască.
Sursa: Wendy B. Barr și colab., „Utilizarea și instruirea în domeniul inteligenței artificiale în cadrul rezidențiatului: Rezultatele unui sondaj național privind medicina de familie”, Family Medicine (2026). DOI: 10.22454/fammed.2026.0347.
