Japonia testează o soluție care pare desprinsă dintr-un film SF, dar are un scop cât se poate de serios: protejarea oamenilor de temperaturile extreme. Așa-numitul „frigider uman”, o cabină de răcire, poate crea în câteva minute un microclimat rece.
„Frigiderul uman” Do Hiemon Box răcește o singură persoană, nu întreaga încăpere, creând în interior o temperatură ambientală de aproximativ 15 de grade Celsius.
Aerul rece este direcționat către cap, gât, umeri și partea superioară a spatelui, zone importante pentru schimbul de căldură al organismului.
O sesiune de răcire poate dura până la 20 de minute, după care jeturile active de aer rece se opresc automat.
Cabina nu înlocuiește tratamentul medical al insolației severe: o persoană confuză, inconștientă, cu convulsii sau cu temperatură corporală foarte ridicată are nevoie de ajutor medical de urgență.
Pe măsură ce temperaturile din arhipelagul japonez ating niveluri extreme, tehnologia începe să joace un rol tot mai important în protejarea populației. Una dintre cele mai neobișnuite soluții apărute pe piață este Do Hiemon Box, o cabină mobilă de răcire pentru o singură persoană, botezată de public „frigiderul uman”.
Produsul a fost lansat comercial în aprilie de compania japoneză SDRS Co., Ltd., producător de echipamente frigorifice și automate, și distribuit de TRUSCO Nakayama Corporation, un important furnizor de echipamente industriale.
Cabina din oțel inoxidabil este concepută pentru situațiile în care o persoană expusă la căldură are nevoie de o răcire rapidă, fără ca întreaga clădire sau zonă să fie climatizată.
Ideea pare simplă: în loc să consumi energie pentru a răci un spațiu uriaș, răcești rapid omul care are nevoie de protecție.
Apariția acestor cabine nu este întâmplătoare. Japonia traversează perioade de căldură extremă, iar temperaturile de 40 de grade Celsius sau chiar mai mult transformă activitățile obișnuite în adevărate provocări pentru organism.
În Japonia este folosit tot mai frecvent termenul „Kokushobi”, tradus aproximativ prin „zi extrem de caldă”, pentru perioadele în care temperaturile ambientale ating sau depășesc 40 de grade Celsius.
La sfârșitul lunii iulie, țara a înregistrat un record de cinci zile consecutive cu asemenea condiții. În Tokyo, serviciile de urgență au transportat, într-un interval de 24 de ore, peste 450 de persoane la spital din cauza unor probleme acute asociate căldurii, potrivit datelor prezentate în contextul lansării și utilizării cabinelor.
Pentru Japonia, problema nu se limitează însă la locuitorii care ies la plimbare în zilele caniculare. Muncitorii din construcții, lucrătorii din fabrici, cei din depozite sau persoanele care desfășoară activități în aer liber sunt expuși timp îndelungat temperaturilor ridicate.
Japonia este deja renumită pentru soluțiile destinate combaterii căldurii. Printre acestea se numără și vestele sau jachetele cu ventilator, cunoscute drept „fan-jakketo”, care introduc aer și îl circulă în jurul corpului.
Problema apare atunci când aerul exterior este deja foarte fierbinte și umed.
La temperaturi de aproximativ 38 de grade Celsius și umiditate ridicată, simpla circulare a aerului cald peste piele poate avea efecte limitate. Corpul se bazează în mare măsură pe evaporarea transpirației pentru a elimina căldura, iar umiditatea ridicată încetinește acest proces.
Cu alte cuvinte, când afară este extrem de cald și aerul este încărcat cu umezeală, ventilatorul poate ajunge să plimbe aer fierbinte peste un organism care deja se luptă să-și reducă temperatura.
De aici apare nevoia unei soluții diferite: un spațiu mic, închis și foarte rece, în care organismul să poată pierde rapid căldura.
Do Hiemon Box pornește de la o tehnologie pe care japonezii o cunosc foarte bine: cea a automatelor frigorifice.
SDRS, companie specializată inclusiv în automate pentru produse congelate, a adaptat principiile de izolare și răcire într-o cabină suficient de mare pentru o singură persoană.
În interior, temperatura ambientală este menținută la aproximativ 15 de grade Celsius.
Dar partea spectaculoasă este modul în care este livrat aerul rece.
După ce utilizatorul se așază pe scaun, sistemul direcționează prin orificii de ventilație aer răcit până la aproximativ 5 de grade Celsius către cap, gât, umeri și partea superioară a spatelui.
De ce tocmai aceste zone?
Pentru că organismul pierde și câștigă căldură prin piele, iar în regiunea capului și a gâtului există vase de sânge importante situate relativ aproape de suprafața pielii. Răcirea acestor regiuni poate contribui la diminuarea rapidă a senzației de supraîncălzire.
Important însă: ideea că simpla răcire a sângelui din zona gâtului „răcește instantaneu creierul” este o simplificare. În realitate, temperatura corpului este rezultatul unui echilibru complex între producerea și pierderea de căldură, iar răcirea locală este doar una dintre strategiile posibile.
Atunci când corpul este expus unei temperaturi extreme, încearcă să elimine căldura în principal prin transpirație și creșterea fluxului de sânge către piele.
Inima trebuie să lucreze mai intens pentru a susține această redistribuire a sângelui. În condiții de căldură severă și efort fizic, mecanismele de termoreglare pot deveni insuficiente.
Într-o cabină precum Do Hiemon Box, răcirea este concentrată pe o suprafață mică și pe zone importante ale corpului.
Evaluările prezentate de producător indică o ameliorare subiectivă a senzației de căldură după aproximativ cinci minute, iar o sesiune de circa 10 minute este prezentată ca având un efect mai pronunțat asupra temperaturii corporale.
Totuși, aceste rezultate trebuie privite cu atenție: datele furnizate de producător nu echivalează automat cu dovezi clinice independente care să demonstreze că această cabină tratează insolația.
Un organism supraîncălzit are nevoie de răcire, dar asta nu înseamnă că „mai rece” este întotdeauna „mai bine”.
Do Hiemon Box are parametri de siguranță integrați, iar jeturile active de aer rece se opresc automat după aproximativ 20 de minute.
Mecanismul limitează expunerea prelungită la aer foarte rece și reduce riscul ca utilizatorul să rămână prea mult timp într-un flux direct de aer rece.
Este un detaliu important, mai ales într-un context în care diferența dintre exterior și interior poate fi uriașă: de la 40 de grade Celsius în aer liber la aproximativ 15 de grade Celsius în cabină.
„Frigiderul uman” nu este, cel puțin deocamdată, un aparat destinat sufrageriilor obișnuite.
Prețul este de aproximativ 9.000 de dolari, iar produsul este adresat în special companiilor, șantierelor, operatorilor industriali și instituțiilor publice.
Cabina poate fi utilizată acolo unde instalarea unei camere permanente cu aer condiționat este dificilă, prea scumpă sau pur și simplu imposibilă.
Printre posibilele utilizări se numără:
șantierele unde lucrătorii sunt expuși direct soarelui;
depozitele și spațiile industriale cu temperaturi ridicate;
șantierele navale;
evenimentele sportive și concertele desfășurate în aer liber;
centrele administrative și spațiile publice;
zonele în care sunt necesare puncte temporare de răcire.
În orașul Maebashi, din prefectura Gunma, astfel de unități au fost instalate în spații publice pentru a oferi un punct de răcire în timpul alertelor de caniculă.
Unul dintre argumentele comerciale importante ale dispozitivului este eficiența energetică.
Potrivit specificațiilor prezentate pentru cabină, consumul este de aproximativ 0,51 kWh, la o alimentare standard de 100 V, iar costurile de funcționare sunt estimate la circa 16 yeni pe oră.
Avantajul vine din faptul că nu este nevoie să răcească o hală, un depozit sau o cameră întreagă.
Este principiul „răcește persoana, nu clădirea”, conform Firstpost.
Cabina este echipată și cu roți pivotante rezistente, astfel încât poate fi mutată pe un șantier de către doi muncitori, în funcție de evoluția lucrărilor.
Aici apare diferența esențială dintre răcorire și tratament medical.
O cabină de răcire poate contribui la reducerea expunerii la căldură și poate fi utilă pentru persoanele care încep să resimtă efectele temperaturilor ridicate. Însă insolația severă, cunoscută medical drept șoc termic, este o urgență medicală.
Semnele de alarmă includ temperatura corporală foarte ridicată, confuzie, alterarea stării de conștiență, comportament neobișnuit, convulsii sau pierderea cunoștinței.
În asemenea situații, nu trebuie așteptat ca o persoană să „își revină” într-o cabină. Este necesară intervenție medicală urgentă și răcirea rapidă a corpului prin metode adecvate.
Așadar, „frigiderul uman” poate fi privit mai degrabă ca instrument de prevenție și recuperare după expunerea la căldură, nu ca înlocuitor pentru serviciile medicale.
Partea mai puțin spectaculoasă a invenției apare atunci când ușa se deschide.
Imaginează-ți că ai stat câteva minute într-un spațiu de aproximativ 15 de grade Celsius, iar imediat după aceea pășești într-un mediu de 40 de grade Celsius.
Diferența este uriașă.
De aceea, specialiștii în sănătatea ocupațională pun accent pe organizarea pauzelor și pe tranziția către căldura exterioară. O zonă umbrită sau un spațiu intermediar poate permite organismului să facă trecerea mai gradual.
Schimbările rapide de temperatură pot fi neplăcute și pot favoriza amețeala sau durerile de cap la unele persoane, mai ales atunci când acestea sunt deja deshidratate sau epuizate.
Aici opiniile sunt împărțite.
Pentru managerii de șantiere și specialiștii în siguranța muncii, o astfel de cabină poate fi extrem de utilă. Dacă un muncitor nu poate beneficia de o cameră mare cu aer condiționat, posibilitatea de a intra într-un spațiu individual de răcire poate reprezenta o măsură suplimentară de protecție.
Dar ecologiștii și specialiștii preocupați de schimbările climatice ridică o întrebare importantă: cât de departe poate merge omenirea în construirea unor soluții individuale de adaptare la temperaturi din ce în ce mai mari?
Un „frigider uman” poate proteja o persoană.
Nu poate însă răci un oraș.
Nu poate opri formarea insulelor de căldură urbane. Nu reduce emisiile de gaze cu efect de seră. Și nu elimină cauza fenomenului care face ca temperaturile extreme să devină tot mai frecvente.
Din acest motiv, astfel de tehnologii sunt văzute de unii experți drept soluții de adaptare, nu de rezolvare a problemei climatice.
Poate că da.
Analiștii din industrie anticipează că spațiile individuale de răcire ar putea deveni tot mai vizibile în zonele unde valurile de căldură sunt frecvente.
Gări, aeroporturi, stații de transport, centre comerciale, stadioane, zone turistice sau spații publice ar putea găzdui în viitor astfel de puncte de răcire, exact cum astăzi găsim automate, toalete publice sau stații de încărcare.
Conceptul este atractiv tocmai pentru că este foarte simplu: nu trebuie să răcești întregul oraș pentru a proteja temporar o persoană.
Japonia pare să transforme această idee într-un produs concret.
Iar dacă temperaturile extreme vor continua să pună presiune asupra orașelor și locurilor de muncă, este posibil ca ceea ce astăzi pare o invenție ciudată, o cabină în care intri pentru a te răcori ca într-un „frigider”, să devină, în câțiva ani, o priveliște obișnuită.
Problema este că succesul acestor capsule ar putea spune, în același timp, două povești complet diferite: una despre cât de ingenioasă poate deveni tehnologia și alta despre cât de fierbinte a devenit lumea în care trebuie să o folosim.
