Dr. Mihail Pautov atrage atenția asupra unui sfat pe care mulți oameni l-au auzit de-a lungul vieții și explică de ce durata tratamentului trebuie stabilită de medic, nu de pacient, în funcție de cum se simte.
Mai multe zile de antibiotic nu înseamnă automat un tratament mai bun. Expunerea prelungită poate favoriza rezistența bacteriilor la antibiotice.
Un studiu realizat în Franța a comparat două scheme de tratament pentru pneumonie. Pacienții stabili după trei zile de antibiotic au primit fie încă cinci zile de tratament, fie placebo.
Tratamentul mai scurt a avut rezultate cel puțin la fel de bune în studiul prezentat. La 15 zile, proporția pacienților vindecați a fost de 77% în grupul placebo și de 68% în grupul care a continuat antibioticul.
Nu opri antibioticul pe cont propriu și nu folosi medicamente rămase de la un tratament anterior. Medicul stabilește durata necesară în funcție de infecție și de evoluția pacientului.
„Termină toată cutia de antibiotic, altfel apare rezistența" este unul dintre sfaturile pe care mulți oameni le-au auzit de la părinți, farmaciști sau chiar de la medici. Ideea că un tratament mai lung ar preveni întotdeauna rezistența bacteriilor a fost mult timp prezentă în recomandările privind administrarea antibioticelor.
Totuși, durata tratamentului contează mai mult decât simpla respectare a unui număr de pastile dintr-o cutie. În anumite infecții, curele mai scurte pot fi suficiente, dacă sunt alese corect și dacă pacientul îndeplinește criteriile necesare.
Dr. Mihail Pautov a explicat, într-o postare pe Facebook, de ce administrarea antibioticelor pentru mai multe zile decât este necesar poate avea efecte nedorite și de ce recomandările medicale privind durata tratamentului s-au schimbat în unele situații.
„Rezistența la antibiotice crește mai ales odată cu cât de mult antibiotic iei, pentru că fiecare zi în plus de tratament e încă o zi în care bacteriile din intestinul și de pe pielea ta, care nu aveau nicio legătură cu infecția, învață să-i reziste”, transmite medicul.
Cu alte cuvinte, antibioticele nu acționează doar asupra bacteriilor care provoacă infecția pentru care au fost prescrise. Expunerea la aceste medicamente poate favoriza și selectarea bacteriilor rezistente din alte zone ale organismului. De aceea, folosirea lor trebuie să fie justificată, iar durata tratamentului trebuie adaptată nevoilor pacientului.
Pentru a ilustra de ce o cură mai lungă nu este întotdeauna necesară, Dr. Mihail Pautov prezintă rezultatele unui studiu realizat în Franța, pe 310 persoane internate cu pneumonie.
Pacienții incluși în cercetare ajunseseră într-o stare stabilă după trei zile de tratament cu antibiotic. Ulterior, au fost împărțiți aleatoriu în două grupuri: unii au continuat să primească antibiotic încă cinci zile, în timp ce ceilalți au primit placebo, adică pastile fără substanța activă a antibioticului.
Nici pacienții, nici medicii nu știau cine primește antibioticul și cine primește placebo. Acest tip de organizare ajută la reducerea influenței așteptărilor asupra rezultatelor studiului.
Rezultatele prezentate de medic au fost surprinzătoare pentru cei care consideră că mai multe zile de antibiotic înseamnă neapărat șanse mai mari de vindecare.
„La 15 zile, vindecați erau 77% dintre cei care primiseră placebo și 68% dintre cei care continuaseră antibioticul, adică tratamentul scurt a mers cel puțin la fel de bine, iar problemele digestive au fost mai rare, 11% față de 19%”, explică Dr. Mihail Pautov.
Așadar, în grupul care a întrerupt administrarea antibioticului după primele trei zile și a primit ulterior placebo, proporția pacienților vindecați a fost mai mare decât în grupul care a continuat tratamentul. Și problemele digestive au fost raportate mai rar în primul grup.
Rezultatele nu înseamnă că antibioticele trebuie administrate doar trei zile în cazul oricărei pneumonii sau al oricărei alte infecții. Studiul s-a referit la pacienți selectați, care erau deja stabili după primele trei zile de tratament.
Nu. Acesta este aspectul esențial al mesajului transmis de medic.
Faptul că unele infecții pot fi tratate eficient cu scheme mai scurte nu înseamnă că pacientul își poate modifica singur tratamentul. Dispariția febrei sau ameliorarea stării generale nu sunt suficiente pentru a decide dacă antibioticul mai este necesar.
„Daaaar… înseamnă asta că îl oprești când te simți mai bine? Nu, și te rog să citești partea asta de 2 ori, pentru că durata o hotărăște medicul, care știe ce infecție ai, cât de gravă e și cât a mers tratamentul până acum”, subliniază Dr. Mihail Pautov.
Durata necesară depinde de tipul infecției, de gravitatea acesteia, de răspunsul la tratament și de particularitățile pacientului. În unele cazuri, medicul poate recomanda o cură mai scurtă decât se prescria în trecut. În altele, tratamentul trebuie continuat o perioadă îndelungată.
Prin urmare, dacă te simți mai bine după câteva zile de antibiotic, cel mai sigur este să urmezi schema prescrisă și să discuți cu medicul înainte de orice modificare.
Nu toate infecțiile răspund la fel la antibiotice, iar durata tratamentului nu poate fi stabilită după o regulă universală.
Dr. Mihail Pautov amintește câteva exemple în care este necesară o perioadă lungă de tratament: tuberculoza, infecțiile osoase și infecțiile care afectează valvele inimii.
„Există infecții la care tratamentul lung e obligatoriu, cum sunt tuberculoza, infecțiile de os sau cele de pe valvele inimii, iar acolo o pastilă sărită poate însemna o infecție care revine mai grea”, avertizează medicul.
În astfel de situații, întreruperea nejustificată a tratamentului poate compromite vindecarea și poate duce la reapariția infecției. Tocmai de aceea, durata nu trebuie decisă după numărul de pastile rămase în cutie sau după felul în care se simte pacientul într-o anumită zi.
Ceea ce s-a schimbat în practica medicală este faptul că, pentru anumite infecții, medicii pot recomanda de la început tratamente mai scurte, atunci când dovezile și situația clinică susțin această abordare.
„Ce s-a schimbat e că mulți medici dau acum, de la început, tratamente mai scurte decât pe vremuri, iar tu poți să-l întrebi deschis: „cât e nevoie să-l iau și ce fac dacă mă simt bine după 3 zile?””, spune Dr. Mihail Pautov.
Întrebarea este utilă mai ales atunci când pacientul dorește să înțeleagă de ce i-a fost recomandată o anumită durată și ce trebuie să facă dacă simptomele dispar înainte de terminarea tratamentului.
O altă greșeală frecventă este păstrarea antibioticelor rămase de la un tratament anterior, cu intenția de a le folosi atunci când apar din nou simptome de răceală.
Problema este că răcelile obișnuite sunt provocate de virusuri, iar antibioticele acționează împotriva bacteriilor, nu a virusurilor. Administrarea lor în cazul unei infecții virale nu tratează cauza bolii și poate expune pacientul la reacții adverse fără un beneficiu justificat.
În plus, utilizarea inutilă a antibioticelor contribuie la presiunea de selecție care favorizează bacteriile rezistente. Acestea pot deveni mai greu de tratat atunci când provoacă ulterior infecții bacteriene.
„Și, ca tot suntem aici, antibioticul rămas în sertar nu se ia „la următoarea răceală”, pentru că răceala e dată de virusuri, pe care antibioticul nu le atinge, iar tu rămâi doar cu efectele adverse și cu bacteriile care au învățat să-i reziste”, transmite Dr. Mihail Pautov pe Facebook.
Mesajul medicului nu este că antibioticele trebuie oprite mai devreme în orice situație, ci că ele trebuie folosite atât timp cât este necesar pentru infecția respectivă, fără prelungirea inutilă a tratamentului și fără modificarea schemei din proprie inițiativă.
Dacă ai nelămuriri despre numărul de zile în care trebuie să iei un antibiotic, întreabă medicul care ți l-a prescris. Iar dacă ai rămas cu pastile după un tratament, nu le păstra pentru o viitoare răceală și nu le administra fără o recomandare medicală.
