Ce trebuie să știi
-
Antibioticele tratează infecțiile provocate de bacterii, nu pe cele cauzate de virusurile care produc răceala și gripa.
-
Administrarea antibioticelor fără recomandarea medicului poate provoca reacții adverse și poate favoriza rezistența bacteriană.
-
Răceala se instalează, de regulă, treptat, în timp ce gripa poate debuta brusc și poate afecta întregul organism.
-
Dacă simptomele se agravează, este important să mergi la medic pentru stabilirea diagnosticului și a tratamentului potrivit.
În sezonul rece, virusurile respiratorii circulă mai intens, iar virozele devin mai frecvente. Când apar primele simptome, unii oameni încearcă să se trateze singuri, inclusiv cu antibiotice rămase în casă de la alte episoade de boală.
Este însă o greșeală care poate avea consecințe asupra sănătății. Antibioticele nu acționează asupra virusurilor, iar administrarea lor fără să fie necesare poate provoca reacții adverse și poate contribui la apariția rezistenței bacteriene.
Farmacista Claudia Manta a explicat în exclusivitate pentru DC Medical de ce antibioticele nu sunt soluția pentru orice infecție respiratorie și de ce tratamentul nu trebuie ales după propriile convingeri.
De ce nu ajută antibioticele în răceală și gripă
Pentru a înțelege de ce antibioticele nu tratează răceala și gripa, trebuie făcută diferența dintre virusuri și bacterii.
„În perioada rece a anului circulă mai multe virusuri respiratorii, ceea ce duce la apariția unui număr crescut de viroze.
Virusul este un agent infecțios microscopic, care nu poate fi văzut cu ochiul liber. Acesta este alcătuit din material genetic (ADN sau ARN), învelit într-o capsidă proteică și, în cazul unor virusuri, și într-un înveliș extern lipidic.
Acestea nu se pot reproduce singure, având nevoie de o celulă vie, o celulă pe care o vor folosi pentru a produce noi particule virale”, a explicat în exclusivitate pentru DC Medical Claudia Manta, farmacist.
Ce este antibioticul?
„În continuare, pentru a înțelege de ce un antibiotic nu tratează o viroză, practic o infecție cauzată de un virus, trebuie înțeles termenul în sine de „antibiotic”.
Prin definiție, antibioticul este un medicament destinat tratării infecțiilor cauzate de bacterii, prin uciderea lor sau prin inhibarea dezvoltării acestora.
Tot prin definiție, aflăm că antiviralul este un medicament care inhibă multiplicarea virusurilor în organism și ajută la controlul infecțiilor virale.
Așadar, un antibiotic nu este eficient împotriva unei infecții virale, deoarece acesta combate bacteriile, nu virusurile”, mai precizează Claudia.
Cu alte cuvinte, dacă răceala sau gripa este provocată de un virus, administrarea unui antibiotic nu va trata cauza bolii. Faptul că ai deja un astfel de medicament în casă nu înseamnă că este potrivit pentru simptomele pe care le ai.
Ce riști dacă iei antibiotice rămase de la un tratament anterior
Un antibiotic prescris pentru o problemă de sănătate din trecut nu trebuie luat automat atunci când apar din nou simptome. Înainte de administrarea unui medicament, este important să fie stabilită cauza bolii și să existe o recomandare potrivită situației respective.
Farmacista atrage atenția că administrarea inutilă a antibioticelor poate avea mai multe consecințe.
„Un antibiotic administrat într-o astfel de situație nu o să vindece nicidecum boala și chiar poate avea consecințe negative:
-
poate provoca reacții adverse (mai ales dacă acel antibiotic nu a mai fost administrat niciodată de pacientul în cauză, la recomandarea unui medic): greață, diaree, erupții cutanate, reacții alergice, uneori chiar până la șoc anafilactic
-
poate perturba flora intestinală (mai ales în rândul pacienților cu probleme digestive)
-
poate părea eficient pe moment și astfel pacientul întârzie vizita la medic, chiar dacă apar anumite complicații
-
poate să favorizeze rezistența bacteriană, astfel bacteriile deprind capacitatea de a supraviețui și de a se multiplica în prezența unui antibiotic care anterior le putea distruge sau opri dezvoltarea”, a explicat Claudia Manta.
Prin urmare, riscurile nu se limitează la reacțiile adverse. Administrarea unui antibiotic fără să fie necesar poate întârzia și identificarea problemei reale, mai ales atunci când simptomele se agravează.
Cum faci diferența între răceală și gripă
Răceala și gripa pot avea manifestări asemănătoare, însă există un indiciu la care oamenii pot fi atenți: felul în care începe boala.
„Pentru a putea deosebi o răceală de o gripă trebuie să fim atenți la debut. Un debut brusc, cu afectarea întregului organism, poate sugera gripa, în timp ce o răceală se instalează treptat”, a explicat farmacista.
Dacă este vorba despre o răceală, tratamentul urmărește ameliorarea simptomelor. Totuși, trebuie acordată atenție medicamentelor administrate în paralel, deoarece anumite produse pot conține aceeași substanță activă.
Claudia Manta atrage atenția în special asupra riscului de a lua prea mult paracetamol atunci când sunt asociate mai multe medicamente destinate ameliorării simptomelor de răceală.
„Dacă este vorba despre o răceală este important să tratăm simptomatic și, de asemenea, să ținem cont de asocierile pe care le facem, pentru că este foarte ușor să ajungem la o supradoză de paracetamol, de exemplu”, a precizat aceasta.
În cazul în care suspectăm o gripă, farmacista recomandă să luăm legătura cu medicul, care poate stabili diagnosticul și tratamentul necesar.
„Dacă suspectăm că este vorba despre gripă, cel mai bine este să luăm legătura cu medicul, iar acesta va stabili tratamentul și implicit va prescrie un antiviral, dacă va pune într-adevăr diagnosticul de gripă.
Nu este în regulă să tratăm după propriile convingeri nici răceala și, mai ales, gripa”, a subliniat Claudia Manta.
Când poate fi necesar un antibiotic după gripă
Există și situații în care o persoană diagnosticată cu gripă poate dezvolta ulterior o complicație bacteriană. În acest caz, medicul poate decide că este necesar un tratament antibiotic.
Farmacista a explicat că această posibilitate nu justifică administrarea antibioticelor de la primele simptome și nici folosirea lor fără recomandare medicală.
„Există și situații în care un pacient diagnosticat cu gripă poate dezvolta ulterior o complicație bacteriană, caz în care medicul poate decide prescrierea unui tratament antibiotic”, a precizat aceasta.
Așadar, faptul că un antibiotic poate fi necesar în anumite complicații nu înseamnă că acesta tratează virusul gripal. Decizia de administrare trebuie să aparțină medicului, în funcție de situația pacientului.
Ce trebuie să faci dacă simptomele se agravează
În sezonul rece, automedicația poate părea o soluție rapidă, mai ales atunci când simptomele sunt la început. Totuși, alegerea tratamentului fără a cunoaște cauza bolii poate duce la administrarea unor medicamente care nu ajută.
Farmacista recomandă atenție atât la simptome, cât și la medicamentele eliberate fără prescripție medicală.
„De aceea, este foarte important să fim atenți la simptome, să administrăm controlat OTC-urile (medicamentele care pot fi eliberate din farmacie fără prescripție medicală), iar dacă situația se agravează, să ne prezentăm la medic pentru a putea primi diagnostic diferențiat și implicit, schema potrivită de tratament”, a încheiat Claudia Manta, în exclusivitate pentru DC Medical.
Antibioticele nu trebuie luate doar pentru că au fost utile în trecut sau pentru că vrem să scăpăm mai repede de răceală. Tratamentul trebuie ales în funcție de cauza bolii, iar atunci când simptomele se agravează, consultul medical este important pentru stabilirea diagnosticului și a conduitei potrivite.
