Alimentele și băuturile bogate în zaharuri simple pot amplifica perturbarea microbiomului intestinal în timpul tratamentului cu antibiotice.
Antibioticele pot reduce diversitatea bacteriilor intestinale, iar efectul poate fi mai pronunțat în cazul antibioticelor cu spectru larg.
În studiul publicat în Nature, consumul de dulciuri în timpul expunerii la antibiotice a fost asociat cu o scădere suplimentară a diversității microbiomului.
O creștere cu 100 de grame a consumului de dulciuri a fost asociată cu o reducere estimată de aproximativ 24% a diversității bacteriene în probele recoltate după expunerea la antibiotice cu spectru larg.
Cercetătorii nu recomandă încă tuturor persoanelor care iau antibiotice să elimine zahărul, fiind necesare studii clinice care să testeze dacă reducerea efectivă a zahărului îmbunătățește rezultatele.
Antibioticele sunt concepute pentru a combate bacteriile care provoacă infecții, însă efectul lor nu se limitează întotdeauna la microbii nedoriți. Unele dintre bacteriile benefice din intestin pot fi afectate în același timp, iar echilibrul comunității microbiene se poate modifica.
Acest lucru este important deoarece microbiomul intestinal interacționează cu sistemul imunitar și cu organismul în ansamblu. Una dintre modificările urmărite de cercetători este pierderea diversității bacteriene, fenomen asociat în anumite contexte medicale cu rezultate mai puțin favorabile.
Noul studiu, realizat de o echipă de cercetători de la Memorial Sloan Kettering Cancer Center, City of Hope și alte instituții, a urmărit tocmai modul în care alimentația poate influența această perturbare produsă de antibiotice. Cercetarea a fost publicată în Nature la 30 septembrie 2026.
Studiul este neobișnuit prin nivelul de detaliu cu care a fost urmărită alimentația pacienților.
Cercetătorii au analizat 9.419 de mese consumate de 173 de pacienți internați pentru transplant alogen de celule hematopoietice, o procedură utilizată în tratamentul unor cancere hematologice și alte boli ale sângelui.
Acești pacienți trec prin tratamente foarte intense, inclusiv chimioterapie și, în unele cazuri, radioterapie, înainte de transplant. În timpul spitalizării, ei sunt expuși frecvent la antibiotice pentru prevenirea sau tratarea infecțiilor.
În cazul a 138 dintre cei 173 de pacienți, adică aproximativ 80%, tratamentul a inclus antibiotice cu spectru larg. Acestea afectează o gamă mai largă de bacterii și sunt cunoscute pentru efectul lor important asupra microbiomului.
Pentru a afla exact ce mâncau pacienții, cercetătorii nu s-au bazat doar pe chestionare completate ulterior. De fiecare dată când era comandată o masă, pacienții puteau indica ce cantitate din fiecare aliment sau băutură consumaseră.
În total, au fost înregistrate peste 40.000 de produse alimentare, iar cercetătorii au analizat și 1.009 probe de scaun provenite de la 158 de pacienți pentru a urmări modificările microbiomului.
Una dintre cele mai interesante observații a apărut atunci când cercetătorii au analizat împreună dieta și tratamentul antibiotic.
Consumul de dulciuri, zaharuri și anumite băuturi nu a fost asociat, în sine, cu o reducere semnificativă a diversității microbiomului. Însă situația s-a schimbat atunci când pacienții erau expuși la antibiotice cu spectru larg.
Pentru fiecare 100 de grame suplimentare de dulciuri consumate, modelul statistic a estimat o scădere suplimentară de aproximativ 24,1% a diversității microbiomului în probele recoltate după expunerea la antibiotice cu spectru larg. Intervalul de credibilitate al estimării a fost de 7,7%-38,1%.
O analiză separată, bazată pe macronutrienți în locul clasificării alimentelor, a găsit un rezultat similar: aproximativ 20,6% scădere suplimentară a diversității pentru fiecare 100 de grame de zahăr, în contextul expunerii la antibiotice.
Asta nu înseamnă că un desert consumat în timpul unui tratament antibiotic va produce automat o astfel de modificare. Rezultatul reprezintă o asociere statistică observată într-o populație de pacienți cu o stare medicală foarte complexă.
Cercetătorii au observat și o schimbare în compoziția microbiomului.
Pe măsură ce diversitatea bacteriană scădea, Enterococcus, în special Enterococcus faecium, avea tendința de a se extinde.
Enterococcus poate exista în intestin fără să provoace probleme, însă în anumite condiții poate deveni un așa-numit „patobiont” — un microorganism care, atunci când echilibrul microbiomului este sever perturbat, poate contribui la apariția bolii.
În populația analizată, creșterea E. faecium a fost asociată cu expunerea la antibiotice și cu consumul mai mare de dulciuri. Pentru fiecare 100 de grame suplimentare de dulciuri, cercetătorii au observat o creștere a abundenței acestei bacterii în probele recoltate după expunerea la antibiotice.
Pentru pacienții care trec printr-un transplant alogen de celule hematopoietice, acest aspect este deosebit de important, deoarece expansiunea Enterococcus a fost asociată anterior cu complicații precum infecțiile sanguine și boala grefă-contra-gazdă.
Rezultatele obținute la oameni au ridicat o întrebare: este zahărul doar asociat cu perturbarea microbiomului sau poate contribui efectiv la aceasta?
Pentru a testa ipoteza, cercetătorii au administrat șoarecilor un antibiotic care perturbă microbiomul și au comparat animalele hrănite cu o dietă suplimentată cu zaharoză cu cele care nu au primit suplimentarea.
Rezultatul a fost asemănător cu cel observat la pacienți.
La șoarecii expuși la antibiotic, zaharoza a amplificat și a prelungit proliferarea Enterococcus. Într-unul dintre experimente, cantitatea de enterococi a fost de aproximativ 16 ori mai mare în ziua a treia și de peste 33 de ori mai mare în ziua a șasea la animalele care au primit zaharoză, comparativ cu cele tratate cu antibiotic fără suplimentarea cu zahăr.
În schimb, zaharoza administrată fără antibiotic nu a produs aceeași proliferare a Enterococcus.
Acest rezultat susține ideea că problema observată în studiu nu este pur și simplu „zahărul”, ci interacțiunea dintre zaharurile simple și un microbiom deja puternic perturbat de antibiotice.
Aici se află una dintre cele mai importante limite ale cercetării.
Participanții nu erau adulți sănătoși care luau un antibiotic obișnuit pentru o infecție minoră. Erau pacienți cu cancere hematologice care treceau printr-un tratament intensiv și un transplant alogen de celule hematopoietice.
Prin urmare, rezultatele nu pot fi transferate automat la orice persoană care primește antibiotice pentru o infecție respiratorie, dentară sau urinară.
Chiar autorii subliniază că sunt necesare studii suplimentare, în alte grupuri de pacienți, pentru a vedea cât de generalizabil este fenomenul și dacă reducerea consumului de zaharuri produce efectiv o protecție a microbiomului.
Mai există și alți factori care pot influența microbiomul în această populație: chimioterapia, radioterapia, inflamația intestinală, boala grefă-contra-gazdă, starea generală și tipul de antibiotic administrat.
Nu există, în acest moment, suficiente dovezi pentru ca această cercetare să fie transformată într-o regulă medicală universală.
Autorii studiului spun explicit că este prea devreme să fie recomandată evitarea zahărului tuturor persoanelor care iau antibiotice. În schimb, rezultatele oferă o ipoteză care poate fi testată în viitoare studii clinice: dacă reducerea zaharurilor simple în timpul tratamentului antibiotic poate limita afectarea microbiomului.
În același timp, cercetătorii atrag atenția asupra unui detaliu interesant: în spitale sunt utilizate uneori băuturi nutritive, shake-uri și băuturi pentru sportivi care pot conține cantități importante de zaharuri. Pentru pacienții aflați în tratamente complexe, alimentația trebuie însă adaptată nevoilor lor medicale și nutriționale, astfel încât reducerea zahărului să nu ducă la un aport insuficient de energie sau nutrienți.
Prin urmare, mesajul studiului nu este „antibioticele și zahărul sunt interzise împreună”, ci că alimentul poate deveni un factor modificabil care merită luat în calcul atunci când microbiomul este deja vulnerabil.
Cercetarea se înscrie într-un domeniu aflat în dezvoltare rapidă: modul în care alimentația și microbiomul influențează răspunsul organismului la tratamente.
Autorii arată că pierderea diversității microbiene în timpul transplantului hematopoietic a fost asociată anterior cu rezultate clinice nefavorabile. Noul studiu sugerează că dieta ar putea influența cât de puternic este perturbat microbiomul atunci când pacienții primesc antibiotice.
„Antibioticele perturbă diversitatea bacteriilor noastre intestinale, sau microbiomul, care joacă un rol esențial în susținerea sistemului nostru imunitar și a sănătății generale”, a declarat Marcel van den Brink, coautor principal al cercetării, conform Medical Xpress.
Potrivit cercetătorului, datele susțin ideea că evitarea alimentelor bogate în zaharuri în timpul tratamentului antibiotic ar putea proteja microbiomul, însă această ipoteză trebuie testată în studii clinice.
Deocamdată, cercetarea adaugă o piesă interesantă într-un puzzle mult mai mare: nu doar medicamentul administrat poate conta, ci și mediul alimentar în care acel medicament acționează asupra organismului.
Studiul „Sugar-rich foods exacerbate antibiotic-induced microbiome disruption”, realizat de Anqi Dai, Annamaria Ballweg, William Jogia și colaboratorii lor, a fost publicat în revista Nature la 30 septembrie 2026. DOI: 10.1038/s41586-026-11077-3.
