Majoritatea persoanelor cred că, dacă începi un tratament cu antibiotice, trebuie să iei toate pastilele prescrise chiar și după ce te simți mai bine. Însă, medicina a evoluat, iar această regulă nu mai este valabilă în toate situațiile.
Tratamentul cu antibiotice nu are o durată universală: unele infecții pot fi tratate eficient cu scheme mai scurte, în timp ce altele necesită tratamente mai lungi.
Aproximativ 88% dintre participanții la studiu auziseră recomandarea „termină întotdeauna tratamentul cu antibiotice” și erau de acord cu ea.
Pentru unele infecții, curele mai scurte pot fi la fel de eficiente și pot reduce riscul de reacții adverse asociate antibioticelor.
Nu întrerupe singur antibioticul și nu modifica schema prescrisă. Durata potrivită trebuie stabilită împreună cu medicul, în funcție de infecție și de dovezile medicale disponibile.
„Ai început antibioticul? Trebuie să îl iei până la ultima pastilă!”
Este una dintre recomandările medicale pe care foarte mulți oameni le-au auzit de-a lungul vieții. A fost transmisă de medici, familie, campanii de sănătate publică și materiale educaționale, devenind aproape o regulă de necontestat.
Dar medicina nu este statică.
Un nou studiu arată că această idee este încă extrem de puternică în rândul populației, deși dovezile științifice din ultimii ani au schimbat modul în care specialiștii privesc durata tratamentelor cu antibiotice.
„În trecut, marile organizații de sănătate și medicii ofereau recomandări foarte ferme conform cărora trebuie să termini întotdeauna tratamentul”, explică Alistair Thorpe, Ph.D., profesor asistent de cercetare în științele sănătății populației la University of Utah Health și primul autor al studiului.
Problema este că formula „cu cât mai mult, cu atât mai bine” nu se potrivește tuturor infecțiilor.
Cercetătorii au chestionat 1.475 de persoane din Statele Unite pentru a afla cum percep durata tratamentelor cu antibiotice și ce îi face să prefere o anumită schemă.
Rezultatul este revelator: 88% dintre participanți auziseră recomandarea de a termina întotdeauna tratamentul cu antibiotice și erau de acord cu ea.
Cei mai mulți au spus că au primit acest mesaj de la medicul lor, însă recomandarea a fost întâlnită și în cadrul campaniilor de sănătate publică.
Cu alte cuvinte, un mesaj care a avut un rol important în educarea oamenilor cu privire la utilizarea antibioticelor a rămas atât de bine întipărit încât continuă să influențeze deciziile chiar și atunci când recomandările medicale s-au nuanțat.
Cercetătorii le-au oferit participanților un exemplu concret: pneumonia.
Oamenii au fost întrebați ce variantă i-ar face să se simtă mai în siguranță: un tratament cu antibiotice de 3–5 zile, în conformitate cu recomandările actuale pentru anumite cazuri de pneumonie, sau unul de o săptămână sau chiar mai mult, asociat cu recomandări mai vechi.
Răspunsul arată cât de greu se schimbă percepțiile.
Aproximativ 60% dintre participanți au preferat tratamentul mai lung, chiar dacă, în situațiile pentru care ghidurile actuale recomandă cure scurte, acestea pot fi la fel de eficiente și mai sigure decât schemele mai lungi.
De ce?
Unul dintre motivele principale a fost tocmai convingerea că antibioticul trebuie „terminat întotdeauna”.
Pentru cineva care a auzit ani la rând că întreruperea tratamentului mai devreme este periculoasă, alegerea unei cure mai lungi poate părea intuitiv mai sigură.
Numai că eficiența unui antibiotic nu este determinată pur și simplu de numărul de zile în care este administrat.
Aici apare una dintre cele mai importante nuanțe.
Antibioticele sunt medicamente puternice, iar administrarea lor poate avea și efecte nedorite. În funcție de antibiotic și de pacient, pot apărea reacții adverse, iar expunerea inutil de lungă poate contribui la probleme precum selecția bacteriilor rezistente la antibiotice.
De aceea, în cazul multor infecții comune, cercetările au arătat că tratamentele mai scurte pot avea aceeași eficiență ca cele mai lungi, cu un risc mai mic de efecte adverse.
„Acum, observăm tot mai multe dovezi care indică faptul că nu este întotdeauna așa. Și, de multe ori, tratamentele cu antibiotice de durată mai scurtă sunt la fel de eficiente și sigure ca alternativele mai lungi”, spune Thorpe.
Asta nu înseamnă însă că antibioticele trebuie oprite imediat ce dispar simptomele.
Și tocmai aici se află diferența esențială.
Faptul că medicina nu mai susține o regulă universală de tipul „termină întotdeauna tratamentul indiferent de situație” nu reprezintă o invitație pentru pacienți să-și stabilească singuri durata tratamentului.
Dacă medicul prescrie un antibiotic pentru o anumită perioadă, pacientul nu ar trebui să decidă singur că este suficient să îl ia două sau trei zile doar pentru că se simte mai bine.
Durata corectă depinde de tipul infecției, localizarea acesteia, bacteria implicată sau suspectată, antibioticul utilizat, starea pacientului și recomandările medicale actuale.
Uneori, tratamentul scurt este alegerea corectă. Alteori, este nevoie de o cură mai lungă.
De aceea, întrebarea corectă nu este „Cât mai mult antibiotic pot lua?”, ci „Care este durata optimă pentru această infecție?”
Dacă tratamentele scurte pot fi suficiente în multe situații, asta nu înseamnă că toate antibioticele ar trebui administrate cât mai puține zile.
Există infecții pentru care tratamentele mai lungi sunt necesare pentru a obține cele mai bune rezultate.
Un exemplu este tuberculoza, unde tratamentul de durată este esențial și schema terapeutică este mult mai complexă decât în cazul unor infecții bacteriene obișnuite.
Prin urmare, ideea că „scurt este întotdeauna mai bine” ar fi la fel de greșită precum vechea idee că „lung este întotdeauna mai bine”.
Nu există o durată universală pentru toate antibioticele și toate infecțiile.
Poate părea derutant pentru pacienți: dacă medicii spuneau cândva un lucru, iar acum spun altceva, înseamnă că medicina s-a înșelat?
Nu neapărat.
Știința medicală funcționează prin acumularea continuă de dovezi. Pe măsură ce apar studii noi și sunt analizate mai multe date despre eficiența și siguranța tratamentelor, recomandările pot fi actualizate.
Thorpe consideră că această schimbare este, de fapt, un semn pozitiv.
„Datele științifice se multiplică, iar orientările privind utilizarea antibioticelor evoluează, ceea ce reprezintă un proces normal și un semn bun că depunem eforturi pentru a îmbunătăți modul în care oferim îngrijiri medicale”, explică cercetătorul, conform Medical Xpress.
Cu alte cuvinte, faptul că o recomandare medicală se schimbă nu înseamnă neapărat că medicina a devenit mai puțin sigură. Poate însemna că știm mai multe decât știam înainte.
Studiul, publicat în revista Open Forum Infectious Diseases, nu atrage atenția doar asupra percepției oamenilor privind antibioticele. Cercetătorii subliniază și o problemă de comunicare.
Mesajele de sănătate publică trebuie să fie suficient de simple pentru a fi înțelese, dar nu atât de simplificate încât să devină greșite.
Ani la rând, oamenilor li s-a transmis că trebuie să termine întotdeauna antibioticul. Astăzi, mesajul trebuie să fie mai nuanțat: durata tratamentului trebuie să fie cea potrivită pentru infecția respectivă.
Nici „mai scurt este întotdeauna mai bine”, nici „mai lung este întotdeauna mai sigur” nu sunt reguli medicale universale.
Pentru cineva căruia i s-a prescris un antibiotic, cea mai sigură abordare este una foarte simplă: să discute cu medicul despre durata tratamentului și despre ce trebuie făcut dacă simptomele dispar înainte de terminarea schemei.
„Discutați cu medicul dumneavoastră care este durata potrivită pentru dumneavoastră și când este momentul potrivit pentru a întrerupe tratamentul”, recomandă Thorpe.
Asta poate evita două greșeli opuse: administrarea antibioticului mai mult decât este necesar sau oprirea lui prea devreme fără acord medical.
Iar pentru medici și campaniile de sănătate publică, concluzia studiului este la fel de importantă: mesajele despre antibiotice trebuie actualizate pe măsură ce apar noi dovezi.
Poate că una dintre cele mai vechi reguli despre antibiotice are nevoie de o reformulare.
Nu este vorba despre a abandona ideea de a lua antibioticele responsabil. Din contră.
Este vorba despre a înțelege că responsabilitatea nu înseamnă automat să iei medicamentul cât mai mult timp posibil. Înseamnă să urmezi schema potrivită pentru infecția respectivă, stabilită pe baza dovezilor medicale actuale.
Iar dacă recomandările se schimbă, acesta nu este un motiv de panică.
Este dovada că cercetătorii continuă să învețe cum pot fi folosite aceste medicamente cât mai eficient și cu cât mai puține riscuri.
Așadar, data viitoare când auzi „antibioticul trebuie terminat întotdeauna”, merită să pui o întrebare simplă: „Care este durata recomandată astăzi pentru infecția mea?” Răspunsul nu se găsește într-o regulă universală, ci în diagnosticul și situația fiecărui pacient.
Această combinație de medicamente te scapă de simptomele enervante ale răcelii.
Ce să faci ca să nu contractezi vreo infecție intraspitalicească. Măsura simplă care previne infecțiile grave.
Două mituri demontate despre vitamina C. Ce rol are vitamina C în organism și care sunt alimentele care conțin vitamina C.
Acest medicament care topește kilogramele nedorite reduce riscul de diabet cu 94%.
Rybelsus este primul GLP-1 RA pus într-un comprimat. Care sunt diferențele dintre Rybelsus și Ozempic.
Cele mai importante știri din zona Farma, la nivel mondial.
Cele mai importante informații din Sănătate și Farma la nivel mondial.
Acest medicament poate evita transplantul de ficat pentru boala căilor biliare.
Pfizer va plăti 59,7 milioane de dolari pentru a rezolva acuzațiile de fraudă legate de prescrierea medicamentului pentru migrene.
Care e diferența dintre vitamina D capsule și vitamina D gel lipozomală. Care se absoarbe cel mai bine în organism.
