Cercetătorii au identificat doi anticorpi umani care au neutralizat virusul rujeolic și au redus replicarea sa. Descoperirea ar putea deschide drumul către primul tratament împotriva rujeolei, inclusiv pentru persoanele care nu se pot vaccina.
Doi anticorpi, numiți MeV-15 și MeV-104, au fost izolați de la persoane care trecuseră anterior prin infecția cu rujeolă.
Anticorpii au țintit proteina F a virusului, esențială pentru pătrunderea acestuia în celule.
În experimente, aceștia au neutralizat virusul și au redus replicarea virală în două modele animale, atât înaintea infecției, cât și după apariția acesteia.
O companie biotehnologică dezvoltă acum programul pentru a ajunge la studii clinice, însă tratamentul nu este încă disponibil pacienților.
Rujeola, considerată mult timp o boală care putea fi ținută sub control prin vaccinare, revine în atenția cercetătorilor odată cu reapariția focarelor. În acest context, o echipă de la Vanderbilt Health și colaboratorii săi au identificat doi anticorpi umani care au demonstrat o capacitate puternică de a bloca virusul rujeolic.
Descoperirea, publicată în Cell Reports Medicine, ar putea reprezenta punctul de plecare pentru dezvoltarea unei terapii cu anticorpi monoclonali. Miza este importantă mai ales pentru persoanele care nu pot primi vaccinul cu virus viu sau pentru care răspunsul la vaccin poate fi compromis.
Cercetătorii au izolat anticorpii monoclonali umani MeV-15 și MeV-104 de la două persoane care avuseseră anterior rujeolă.
Aceștia recunosc anumite regiuni ale proteinei F, o structură aflată pe suprafața virusului. Proteina este implicată în procesul prin care virusul fuzionează cu membrana celulei și pătrunde în interiorul acesteia.
Practic, anticorpii se leagă de virus într-un punct strategic și îi pot bloca mecanismul de infectare.
Structura complexului dintre proteina F a virusului și cei doi anticorpi a fost analizată inclusiv prin microscopie electronică, la o rezoluție de 2,9 Å. Datele structurale confirmă interacțiunea dintre proteina virală și anticorpii MeV-15 și MeV-104.
Rezultatele sunt interesante nu doar pentru prevenirea infecției.
În experimentele preclinice, anticorpii au fost testați atât profilactic, adică înainte de infectare, cât și terapeutic, după ce infecția avusese loc. În ambele situații, cercetătorii au observat o inhibare importantă a replicării virale.
Acest lucru este esențial pentru ideea dezvoltării unui medicament: un astfel de produs nu ar fi conceput doar pentru a preveni infecția, ci ar putea fi administrat și unor persoane deja expuse sau infectate, dacă studiile clinice vor confirma eficiența și siguranța.
Totuși, rezultatele obținute în laborator și la animale nu înseamnă încă faptul că terapia funcționează la oameni. Pentru acest lucru sunt necesare studii clinice, care trebuie să stabilească atât eficiența, cât și doza, siguranța și eventualele reacții adverse.
„Am accelerat această cercetare pentru a descoperi anticorpi umani împotriva virusului rujeolic din cauza focarelor emergente de infecții”, a declarat dr. James Crowe Jr., director al Centrului Vanderbilt pentru Terapii cu Anticorpi și autor corespondent al studiului.
„Suntem încântați să colaborăm cu Saravir pentru a introduce aceste contramăsuri medicale în practica clinică, în beneficiul pacienților aflați în grupul de risc”, a adăugat cercetătorul.
Crowe este cunoscut pentru activitatea echipei sale în dezvoltarea de anticorpi monoclonali umani împotriva mai multor virusuri patogene.
Vaccinarea rămâne principala metodă de prevenire a rujeolei. Problema este că există persoane pentru care vaccinul cu virus viu atenuat nu poate fi administrat în siguranță sau nu oferă protecția dorită.
În această categorie intră, în anumite situații, femeile însărcinate, sugarii prea mici pentru vaccinare și persoanele cu sistemul imunitar sever compromis, inclusiv unele persoane care urmează tratamente pentru cancer sau boli autoimune.
Pentru aceste grupuri, existența unei terapii bazate pe anticorpi care să poată neutraliza virusul ar putea reprezenta o alternativă importantă în cazul expunerii sau al infecției.
Contextul epidemiologic face ca cercetarea să fie cu atât mai relevantă.
În Statele Unite, CDC raporta 3.659 de cazuri confirmate de rujeolă în 2026, până la 24 septembrie, dintre care 95% erau asociate unor focare. În 2025 au fost raportate 2.289 de cazuri confirmate.
CDC notează și că rata vaccinării împotriva rujeolei, oreionului și rubeolei în rândul copiilor de grădiniță a scăzut de la 95,2% în anul școlar 2019–2020 la 92,4% în 2025–2026. Atunci când acoperirea vaccinală scade, comunitățile pot deveni mai vulnerabile la apariția focarelor.
La nivel mondial, rujeola continuă de asemenea să circule intens, iar CDC subliniază că boala se poate răspândi rapid în comunitățile cu persoane nevaccinate sau vaccinate incomplet.
Drepturile pentru dezvoltarea acestor anticorpi au fost licențiate către Saravir Biopharma, companie fondată în 2025 cu obiectivul de a dezvolta prima terapie cu anticorpi monoclonali împotriva rujeolei.
Compania își propune să obțină finanțarea necesară pentru dezvoltarea preclinică și ulterior pentru testarea pe oameni.
Dr. Ron Moss, președintele și directorul executiv al companiei, a declarat că estimarea inițială este de aproximativ 18 luni până la doi ani pentru ajungerea la etapa clinică, însă termenul ar putea fi redus dacă finanțarea este obținută rapid.
Pe site-ul companiei, MeV-15 și MeV-104 sunt prezentate drept principalele candidate ale programului, iar datele preclinice includ teste de neutralizare și studii de protecție la animale.
„Doi ani (până la faza clinică) este o estimare prudentă. Când vom obține finanțarea, considerăm că acest termen ar putea fi scurtat considerabil”, a spus Moss, conform Medical Xpress.
Deși rezultatele sunt promițătoare, există un drum important între un anticorp care funcționează în laborator și un medicament administrat pacienților.
Cercetătorii trebuie să stabilească dacă anticorpii sunt siguri la oameni, ce doză este necesară, cât timp persistă în organism și cât de eficient pot preveni sau limita boala. Aceste întrebări pot primi răspuns doar prin studii clinice.
Prin urmare, vaccinarea rămâne în prezent principala metodă de prevenire a rujeolei, iar MeV-15 și MeV-104 reprezintă deocamdată candidați aflați în etapa de dezvoltare preclinică. CDC precizează că două doze de vaccin ROR/MMR oferă cea mai bună protecție împotriva rujeolei.
Dacă studiile viitoare confirmă rezultatele obținute până acum, însă, cei doi anticorpi ar putea deschide o direcție complet nouă: o terapie țintită împotriva virusului rujeolic, destinată inclusiv persoanelor pentru care vaccinarea nu este o opțiune.
Detalii privind studiul: Laura S. Handal et al., Human monoclonal antibodies with potent neutralization and protection against the measles virus fusion protein trimer, Cell Reports Medicine (2026), DOI: 10.1016/j.xcrm.2026.103081.
