Ce este glucozamina și de ce atrage atenția cercetătorilor. Un nou studiu asociază suplimentul folosit pentru sănătatea articulațiilor cu o evoluție mai rapidă a bolii Alzheimer.
Un supliment alimentar utilizat de milioane de persoane pentru ameliorarea durerilor articulare ar putea fi asociat cu o evoluție mai rapidă a bolii Alzheimer, potrivit unui studiu realizat de cercetători de la Universitatea din Florida și publicat în revista Nature.
Analiza a arătat că persoanele diagnosticate cu deficit cognitiv ușor (MCI) care au declarat că folosesc glucozamină au prezentat un risc mai mare de a dezvolta demență comparativ cu cele care nu utilizează acest supliment. Concluziile provin dintr-o amplă analiză a dosarelor medicale, completată de studii pe țesut cerebral uman și modele experimentale de Alzheimer la șoareci.
Deși cercetarea nu demonstrează că glucozamina provoacă demență și necesită confirmare prin studii clinice, rezultatele susțin ipoteza conform căreia dereglările metabolice joacă un rol important în dezvoltarea bolilor neurodegenerative. Studiul a fost publicat pe 9 iunie în revista Nature Metabolism.
"În Statele Unite, există aproximativ 7 milioane de persoane care trăiesc cu Alzheimer și alte milioane cu forme de demență asociate, precum demența cu corpi Lewy sau demența frontotemporală. Multe dintre aceste persoane utilizează activ un supliment fără prescripție medicală care ar putea agrava evoluția bolii", a declarat Ramon Sun, director al Center for Advanced Spatial Biomolecule Research și director asociat pentru inovare în cadrul McKnight Brain Institute.
Având în vedere popularitatea glucozaminei în rândul adulților vârstnici care caută soluții pentru sănătatea articulațiilor, cercetătorii au analizat dacă aceasta influențează evoluția bolii Alzheimer și a altor forme de demență.
În colaborare cu cercetătorii Yi Guo și Jiang Bian, echipa a utilizat inteligența artificială pentru analiza dosarelor medicale anonimizate ale pacienților tratați în cadrul UF Health între 2012 și 2024. Studiul a inclus persoane diagnosticate cu boala Alzheimer și alte demențe asociate (ADRD), precum și pacienți cu deficit cognitiv ușor.
Datele au indicat o utilizare frecventă a glucozaminei în ambele grupuri. Aproape 1.900 de pacienți cu ADRD și circa 2.750 de pacienți cu MCI au raportat administrarea suplimentului, ceea ce reprezintă aproximativ 8% din fiecare categorie.
După ajustarea rezultatelor în funcție de vârstă, sex și alți factori demografici, cercetătorii au constatat că utilizarea glucozaminei s-a asociat cu o probabilitate cu 25% mai mare de progresie de la deficit cognitiv ușor la demență.
Analiza a evidențiat și o creștere cu 25% a riscului de mortalitate în rândul pacienților deja diagnosticați cu ADRD care utilizau glucozamină. Acest efect nu a apărut în grupul cu deficit cognitiv ușor, fapt care sugerează că impactul suplimentului ar putea fi mai pronunțat după instalarea demenței.
Pe lângă analiza datelor clinice, cercetătorii au identificat un proces metabolic care ar putea explica asocierea observată. Studiul indică o activitate excesivă a unei căi biologice implicate în atașarea moleculelor de zahăr la proteine, proces care apare amplificat în creierul afectat de Alzheimer.
"Rezultatele noastre sugerează că metabolismul alterat contribuie semnificativ la progresia bolii Alzheimer. În plus, corectarea acestei deficiențe metabolice ar putea completa strategiile terapeutice care vizează plăcile și încurcăturile proteice caracteristice bolii", a afirmat Sun.
Descoperirea a fost posibilă datorită unei tehnologii avansate de analiză spațială dezvoltate în laboratorul său.
"Această tehnologie ne permite să examinăm mii și mii de molecule produse atunci când organismul descompune alimente sau medicamente și să identificăm mecanisme complexe care, în mod normal, ar rămâne ascunse", a explicat cercetătorul.
Interesul cercetătorilor pentru glucozamină are la bază capacitatea acestei molecule, înrudită cu zaharurile naturale din organism, de a traversa bariera hemato-encefalică. Odată ajunsă în creier, glucozamina poate alimenta procese biologice care construiesc structuri complexe de zahăr pe proteine.
Rezultatele sugerează că efectele suplimentului nu sunt identice pentru toate persoanele. Impactul pare să depindă de mediul biologic existent, iar creierul afectat de Alzheimer ar putea prezenta o vulnerabilitate deosebită.
"Datele din dosarele medicale electronice sunt extrem de provocatoare. Deși vorbim despre o asociere și nu despre o dovadă a cauzalității, rezultatele ridică o întrebare clinică importantă care merită mult mai multă atenție", a declarat Matt Gentry, șeful Departamentului de Biochimie și Biologie Moleculară al Universității din Florida și coautor al studiului.
Pentru a investiga mecanismul biologic, echipa a realizat experimente pe șoareci modificați genetic. Cercetătorii au observat că glucozamina a crescut semnificativ atașarea reziduurilor de zahăr la proteinele din interiorul celulelor.
Animalele care au primit glucozamină au prezentat deficite mai severe de memorie socială, adică dificultăți în recunoașterea indivizilor familiari. Atunci când oamenii de știință au redus chimic acest proces de atașare a moleculelor de zahăr, performanțele de memorie s-au îmbunătățit.
Ulterior, cercetătorii au analizat probe de țesut cerebral provenite de la banca de creiere și țesuturi neurologice a Universității din Florida. Comparativ cu probele sănătoase, țesutul cerebral afectat de Alzheimer a prezentat niveluri semnificativ mai ridicate ale aceleiași activități biologice.
Autorii consideră că această anomalie metabolică nu reprezintă doar o consecință a bolii Alzheimer, ci ar putea contribui direct la agravarea acesteia.
"Proteinele reprezintă utilajele moleculare ale celulei, iar multe dintre ele au nevoie de etichete de zahăr adăugate în mod precis pentru a se plia corect, pentru a ajunge în locul potrivit și pentru a-și îndeplini funcțiile. În boala Alzheimer, acest sistem de etichetare cu zahăr pare hiperactiv. Creierul afectat adaugă prea multe astfel de structuri, iar acest fenomen pare să favorizeze boala, nu să o combată", a concluzionat Gentry.
