Când ar trebui început tratamentul cu statine? Noile recomandări schimbă tot ce știam
Statinele ar putea fi recomandate mai devreme decât credeai. Ce schimbă noile reguli pentru colesterol și cine ar putea avea nevoie de tratament.
Ce trebuie să știi
- Statinele ar putea fi recomandate mai devreme, inclusiv unor adulți de aproximativ 30 de ani, în funcție de riscul cardiovascular.
- Noile recomandări pun accent pe riscul pe termen lung, nu doar pe probabilitatea unui infarct sau AVC în următorii 10 ani.
- Țintele pentru colesterolul LDL sunt mai stricte pentru persoanele cu risc cardiovascular mare sau foarte mare.
- Tratamentul nu este automat pentru toți cei cu colesterol crescut. Decizia se ia împreună cu medicul, după evaluarea riscului individual.
Bolile cardiovasculare nu apar peste noapte. Riscul se poate construi de-a lungul anilor, iar colesterolul LDL, cunoscut drept "colesterolul rău", poate avea un rol important.
Noile recomandări ale American College of Cardiology (ACC) și American Heart Association (AHA) pun accent mai mare pe prevenția făcută din timp. În anumite situații, medicii pot lua în calcul tratamentul cu statine chiar de la vârsta de 30 de ani.
Scopul nu este ca toată lumea să ia medicamente pentru colesterol. Ideea este ca persoanele cu risc mai mare să primească ajutor mai devreme, înainte ca problemele cardiovasculare să se agraveze.
Cine poate avea nevoie de statine mai devreme
Noile recomandări pun accent pe riscul cardiovascular de-a lungul întregii vieți, nu doar pe riscul calculat pentru următorii 10 ani.
"Cu cât riscul este mai mare, cu atât recomandările pentru tratament sunt mai puternice", spune Pamela Morris, medic cardiolog și profesor la Medical University of South Carolina, vicepreședinte al comitetului care a elaborat ghidul din 2026.
Acest lucru poate conta și la adulții tineri.
"La vârsta de 30 de ani, o persoană cu un risc la limită poate avea deja mai multe beneficii de pe urma unei statine decât riscuri, iar beneficiul devine mai clar atunci când nivelul de risc este mai mare", explică Morris.
Riscul cardiovascular poate fi scăzut, la limită, intermediar, mare sau foarte mare. Medicii țin cont de mai mulți factori: nivelul colesterolului, diabetul, fumatul, greutatea, istoricul familial și alți factori de risc.
Noile recomandări stabilesc următoarele ținte pentru colesterolul LDL:
- sub 100 mg/dL pentru persoanele cu risc la limită sau intermediar;
- sub 70 mg/dL pentru persoanele cu risc mare;
- sub 55 mg/dL pentru persoanele cu risc foarte mare.
Eric J. Brandt, director de cardiologie preventivă la University of Michigan Health Frankel Cardiovascular Center, spune că cercetările continuă să arate că scăderea LDL la valori foarte mici este sigură și reduce în continuare riscul cardiovascular.
"Oamenii încă făceau boli de inimă la pragurile anterioare ale LDL", spune Brandt.
Recomandările din 2018 puneau mai mult accent pe procentul cu care trebuia redus LDL. Noua țintă de sub 55 mg/dL pentru persoanele cu risc foarte mare este mai strictă.
1. Riscul pentru inimă poate începe mult mai devreme
Boala cardiovasculară se dezvoltă treptat. Depunerile de colesterol în artere pot apărea cu mult timp înainte de primul simptom.
"Știm că colesterolul începe să se acumuleze în artere cu mulți ani, chiar cu decenii, înainte de primul infarct, adesea chiar înainte de vârsta de 30 de ani", spune Ann Marie Navar, cardiolog la UT Southwestern Medical School și membră a comitetului care a elaborat recomandările.
Și alți factori de risc apar tot mai devreme.
"Vedem, de asemenea, tendințe îngrijorătoare în ceea ce privește factorii de risc, inclusiv obezitatea și diabetul, la adulții tineri", spune Harlan Krumholz, cardiolog și profesor la Yale School of Medicine.
"Tot mai mulți oameni dezvoltă boli cardiovasculare mai devreme în viață, de aceea accentul cade pe reducerea riscului în rândul populațiilor mai tinere", adaugă medicul.
Brandt are o concluzie similară.
"Din păcate, am început să pierdem teren în prevenirea bolilor de inimă", a explicat dr. Brandt.
O analiză recentă a aproape un milion de internări în spitale a arătat că decesele după primul infarct au crescut în rândul adulților cu vârste între 18 și 54 de ani, în perioada 2011-2022. Femeile au avut un risc mai mare de deces decât bărbații.
2. Pentru persoanele cu risc mare, tratamentul mai devreme poate conta
Scăderea colesterolului nu înseamnă doar obținerea unei valori mai bune la următoarea analiză. Contează cât timp rămâne organismul expus unui nivel ridicat de LDL.
"Scopul este să reducem expunerea cumulativă la un nivel ridicat de LDL de-a lungul deceniilor, cu ajutorul unor medicamente despre care știm că reduc riscul", explică Krumholz.
Depunerile din artere se pot acumula în timp, fără simptome evidente. Un tratament început la momentul potrivit poate limita această expunere înainte ca ateroscleroza să avanseze.
Statinele sunt printre cele mai studiate medicamente folosite în prevenția cardiovasculară.
"Statinele sunt, de asemenea, printre cele mai bine studiate medicamente din cardiologie, cu decenii de date care susțin siguranța și eficiența lor", spune Krumholz.
Studiile nu au urmărit pacienți timp de 40 sau 50 de ani, însă datele disponibile sugerează că, pentru persoanele cu risc cardiovascular mare, beneficiile tratamentului pot depăși dezavantajele.
3. Verificarea colesterolului începe mai devreme
Prevenția nu îi privește doar pe adulții de 30 sau 40 de ani. Noile recomandări susțin verificarea colesterolului încă din perioada adultă timpurie. În anumite situații, evaluarea începe chiar din copilărie.
Pentru copii, recomandările includ testarea de rutină între 9 și 11 ani. Evaluarea poate avea loc mai devreme atunci când există un istoric familial important.
Un motiv este hipercolesterolemia familială. Această afecțiune moștenită poate duce la valori foarte mari ale colesterolului LDL și la apariția bolilor cardiovasculare la vârste mai mici.
Identificarea problemei din timp poate permite intervenția înainte ca leziunile arterelor să avanseze.
Noile recomandări ar putea preveni infarctul și AVC-ul
Medicii consideră că impactul noilor recomandări poate fi important dacă acestea ajung să fie aplicate pe scară largă.
"Dacă toate persoanele cu risc și-ar reduce colesterolul LDL la valorile recomandate de ghid, am preveni nu doar infarctele și accidentele vasculare cerebrale, ci am salva și vieți", spune Navar.
Problema este că noile recomandări nu ajung imediat în practica de zi cu zi. Medicii și pacienții pot avea nevoie de ani pentru a adopta schimbările.
Morris atrage atenția că nici recomandările privind colesterolul din 2018 nu au fost aplicate suficient de bine.
De aceea, spune ea, este "foarte important" ca oamenii să cunoască noile recomandări. Scopul este prevenirea unui număr cât mai mare de boli cardiovasculare și decese.
Ce să discuți cu medicul despre colesterol
Noile recomandări pun accent pe decizia luată împreună de pacient și medic.
"Recomandările pun accent pe luarea deciziei împreună cu pacientul", spune Morris.
Medicul poate evalua riscul cardiovascular, analizele, istoricul familial și ceilalți factori care pot influența decizia. Contează și preferințele pacientului și modul în care acesta privește tratamentul.
Dacă există temeri legate de statine, acestea merită discutate direct cu medicul.
Noile recomandări nu înseamnă că orice persoană cu colesterol crescut trebuie să înceapă o statină. Tratamentul se stabilește în funcție de riscul cardiovascular individual, valorile colesterolului și istoricul medical.
-
Nas înfundat permanent? Cauze posibile și când trebuie mers la medic24.08.2026, 16:44
-
-
Veselă pentru zi cu zi: câte piese îți trebuie, de fapt24.08.2026, 14:50
-
-
Care sunt, de fapt, șansele de supraviețuire ale pacienților oncologici24.08.2026, 12:23
