Schimbare majoră în tratarea hipertensiunii. Cine sunt cei care nu mai au nevoie de tratament

Noile directive medicale din 2025 marchează o schimbare de paradigmă în gestionarea sănătății cardiovasculare pentru persoanele de peste 65 de ani. Conform unei analize publicate în Annals of Internal Medicine, aproximativ 11% dintre adulții cu vârste între 65 și 79 de ani, diagnosticați cu hipertensiune de stadiul I, nu mai primesc recomandare automată pentru tratament medicamentos.

Riscul individual primează în fața vârstei biologice

Până recent, protocoalele medicale impuneau prescrierea de antihipertensive pentru toți pacienții din această grupă de vârstă. Ghidul actualizat AHA/ACC (American Heart Association / American College of Cardiology) propune însă o abordare personalizată. Decizia medicală nu se mai bazează doar pe cifrele de pe tensiometru sau pe data nașterii, ci pe riscul cardiovascular prezis pentru următorii 10 ani.

Această metodă permite medicilor să identifice pacienții care beneficiază cu adevărat de pe urma medicamentelor și să evite supratratarea celor care prezintă un risc scăzut de complicații, potrivit Medical Xpress.

Profilul pacientului scutit de tratament imediat

Cercetătorii de la instituții de prestigiu, precum Albert Einstein College of Medicine și Yale School of Medicine, au analizat datele naționale de sănătate pentru a înțelege impactul noilor reguli. Rezultatele arată că persoanele care ies de sub incidența tratamentului obligatoriu fac parte dintr-o categorie specifică:

• Sunt, în general, persoane sănătoase, cu un profil de risc scăzut.
• Majoritatea celor vizați sunt femei cu vârsta în jur de 65-66 de ani.
• Prezintă o formă ușoară de hipertensiune (Stadiul I), fără alte patologii asociate.

Pentru acești pacienți, riscul de efecte secundare ale medicamentelor ar putea depăși beneficiile potențiale, având în vedere starea lor generală de sănătate optimă.

Eficiență sporită prin medicină personalizată

Această actualizare reflectă o tranziție globală către medicina de precizie. Analiza subliniază că noua strategie țintește resursele terapeutice către acele persoane care au cea mai mare nevoie de intervenție. Astfel, aproximativ 1 din 9 adulți din categoria studiată este reclasificat ca fiind eligibil pentru monitorizare, nu pentru farmacoterapie imediată.

Autorii studiului susțin că măsura reduce povara medicală asupra sistemului de sănătate și îmbunătățește calitatea vieții pacienților care pot menține valori optime prin stil de viață, fără ajutorul pastilelor.