Mulți oameni amână colonoscopia de teamă că examinarea va fi dureroasă sau greu de suportat. În realitate, pregătirea din ziua precedentă poate fi partea cea mai neplăcută.
Ziua de dinainte poate fi cea mai dificilă: soluția pentru curățarea intestinului provoacă numeroase scaune lichide, motiv pentru care este bine să rămâi acasă, aproape de baie.
Pregătirea corectă contează enorm: un colon curat îi permite medicului să observe inclusiv polipii mici, care s-ar putea ascunde sub resturile rămase în intestin.
Colonoscopia se poate face cu sedare: mulți pacienți nu își amintesc aproape nimic din examinare, dar nu trebuie să conducă în ziua respectivă și au nevoie de cineva care să îi ducă acasă.
Un polip descoperit poate fi îndepărtat în timpul procedurii: țesutul este trimis apoi la analiză, însă acest lucru nu înseamnă automat că există o problemă gravă.
Colonoscopia este una dintre investigațiile care pot stârni multă teamă, chiar înainte ca pacientul să ajungă în cabinetul medicului. Gândul la procedură, la disconfort și la ceea ce ar putea descoperi medicul îi face pe unii oameni să o amâne ani întregi.
Totuși, experiența celor care au trecut deja prin această examinare poate fi diferită de ceea ce își imaginează cei care încă ezită. Dr. Cristian Blăjuț a explicat, într-o postare pe Facebook, care este partea cea mai dificilă a colonoscopiei, ce trebuie să știe pacienții înainte de investigație și de ce pregătirea intestinului nu trebuie tratată superficial.
Medicul spune că aude frecvent aceeași mărturisire de la pacienții care ajung la colonoscopie. Iar ceea ce îi surprinde pe mulți este că partea de care se temeau cel mai mult nu este neapărat și cea mai greu de suportat.
„Partea grea a colonoscopiei e ziua de dinainte. Mulți dintre oamenii care vin la colonoscopie îmi spun, cu un zâmbet obosit, aceeași frază: „Doctore, examinarea a fost floare la ureche. Ziua de ieri a fost problema”. De cele mai multe ori au dreptate. Merită spus de la început, pentru că mulți amână ani de zile de frica examinării, când de fapt partea mai grea e pregătirea”, povestește acesta.
Mesajul medicului este important pentru cei care tot amână investigația din cauza fricii. Pregătirea poate fi neplăcută, însă există câteva lucruri simple care pot face această etapă mai ușor de suportat.
Înainte de examinare, intestinul trebuie curățat cu ajutorul unei soluții speciale. Aceasta determină eliminarea conținutului intestinal, astfel încât medicul să poată vedea cât mai bine mucoasa colonului.
Problema este că soluția nu are un gust plăcut, iar efectele sale presupun drumuri repetate la baie.
Dr. Cristian Blăjuț oferă câteva recomandări practice pentru această etapă:
„Să începem cu pregătirea. Soluția de băut nu e gustoasă și n-o să vă mint. Ajută să fie rece, să o beți cu paiul, pe porții, și să clătiți gura cu ceva limpede după. Dacă vi s-a spus să o împărțiți în două, seara și dimineața, asta nu e un capriciu: așa ies de obicei cele mai curate pregătiri”.
Medicul atrage atenția și asupra unui detaliu pe care pacienții îl pot subestima: organizarea serii dinaintea procedurii. Este recomandat ca aceștia să rămână acasă, aproape de baie, și să evite drumurile sau întâlnirile.
„Apoi, ceva ce nu scrie pe prospect: vă trebuie o seară acasă, aproape de baie, cu telefonul încărcat. Nu e momentul pentru drumuri sau întâlniri. Un sfat de la oamenii care au trecut prin asta: hârtie moale sau șervețele umede și, eventual, o cremă de protecție. Pielea vă va mulțumi”.
Sunt detalii aparent banale, dar care pot face diferența atunci când pregătirea presupune numeroase scaune lichide și iritarea pielii din jurul anusului.
Un alt aspect important este felul în care arată lichidul eliminat după administrarea soluției. Pacienții pot avea impresia că au terminat pregătirea, dar aspectul scaunului oferă indicii despre cât de bine a fost curățat intestinul.
„Cum știți că e gata? Ce iese trebuie să fie lichid, limpede, gălbui, ca un ceai slab. Dacă mai sunt resturi, spuneți-ne. Nu e o rușine. E o informație”, specifică medicul.
De ce contează atât de mult acest lucru? În timpul colonoscopiei, medicul examinează interiorul colonului pentru a identifica eventuale modificări, inclusiv polipi. Dacă rămân resturi intestinale, acestea pot acoperi anumite zone și pot îngreuna examinarea.
„De ce insist atât? Pentru că un colon curat e un colon pe care îl vedem. Un polip mic se poate ascunde sub resturi, iar o pregătire slabă poate însemna repetarea examinării. Și nimeni nu vrea să bea soluția de două ori”, glumește el.
Cu alte cuvinte, pregătirea nu este doar o etapă neplăcută care trebuie bifată înainte de procedură. De ea depinde și cât de bine poate fi evaluat colonul.
Pregătirea începe, de regulă, cu câteva zile înainte de colonoscopie. În această perioadă, medicul poate recomanda evitarea anumitor alimente, în special a celor care lasă resturi în intestin.
„Cu câteva zile înainte se renunță de obicei la semințe, fructe cu sâmburi mici și alimente greu de digerat. Fiecare loc are instrucțiunile lui, iar acelea contează, nu ce scrie pe un forum. Spuneți din timp dacă luați anticoagulante, medicamente pentru diabet sau fier. Unele trebuie oprite sau ajustate, dar asta o decide medicul care vă cunoaște, nu voi singuri”, precizează acesta.
Este important ca pacienții să urmeze instrucțiunile primite de la clinica unde se face investigația, deoarece pregătirea poate varia în funcție de protocol și de situația fiecărei persoane.
De asemenea, tratamentele nu trebuie întrerupte sau modificate din proprie inițiativă. Anticoagulantele, medicamentele pentru diabet și suplimentele cu fier trebuie discutate din timp cu medicul, care va stabili dacă sunt necesare anumite ajustări.
Pentru unii oameni, nu doar disconfortul fizic reprezintă o problemă, ci și vulnerabilitatea pe care o resimt în timpul examinării. Ideea de a se dezbrăca și de a fi examinați poate fi stânjenitoare, mai ales dacă nu au mai trecut printr-o astfel de procedură.
Dr. Cristian Blăjuț încearcă să le reducă pacienților această teamă, explicând cum decurge examinarea din perspectiva echipei medicale:
„Ziua examinării. Halatul se deschide la spate. Da, știu. În sală nimeni nu se uită la voi ca la un om dezbrăcat. Ne uităm la un ecran. Echipa a văzut absolut tot și singurul lucru care o interesează e să iasă bine”.
În plus, colonoscopia se poate efectua cu sedare, în funcție de indicația medicală și de protocolul unității. Pentru mulți pacienți, aceasta face experiența mult mai ușor de suportat.
„Mulți fac colonoscopia cu sedare. De obicei adormiți ușor, iar când vă treziți întrebați „Când începem?” și aflați că s-a terminat. Asta e meritul colegilor anesteziști și al asistentelor, care transformă ceva ce sună înfricoșător într-o pauză liniștită. Le datorez mult. Sedarea are însă un preț mic: nu conduceți în ziua aceea și veniți cu cineva care să vă ducă acasă”, menționează medicul.
Chiar dacă sedarea reduce disconfortul pentru mulți pacienți, indicațiile primite după procedură trebuie respectate. Printre acestea se numără și evitarea conducerii unui autovehicul în ziua examinării.
După procedură, unii pacienți pot resimți balonare sau pot elimina mai multe gaze. Deși poate fi stânjenitor, fenomenul are o explicație simplă: în timpul examinării, medicul introduce gaz în colon pentru a-i desface pereții și a putea observa mai bine mucoasa:
„După, probabil o să aveți gaze. Uneori multe. Folosim aer sau dioxid de carbon ca să desfacem pereții intestinului și să vedem bine, iar gazul acela trebuie să iasă. În sala de trezire nu se jenează nimeni, credeți-mă”.
Așadar, eliminarea gazelor după colonoscopie nu este un motiv de rușine. Este o consecință a procedurii, iar personalul medical este obișnuit cu această situație.
Unul dintre avantajele importante ale colonoscopiei este că medicul nu doar examinează colonul, ci poate îndepărta și anumiți polipi identificați în timpul investigației, atunci când acest lucru este indicat și posibil.
Polipii sunt formațiuni care apar pe mucoasa colonului. Unele tipuri pot evolua în timp spre cancer colorectal, motiv pentru care identificarea și îndepărtarea lor pot avea un rol important în prevenție.
Dr. Cristian Blăjuț explică de ce descoperirea unui polip nu trebuie să provoace automat panică:
„Dacă găsim un polip, de multe ori îl scoatem chiar atunci. Asta e partea frumoasă a colonoscopiei: nu doar vedem, ci putem preveni. Orice polip scos se trimite la analiză, iar rezultatul vine după câteva zile sau săptămâni. Faptul că s-a trimis la laborator nu înseamnă că e ceva grav”.
Analiza de laborator stabilește natura țesutului îndepărtat. Prin urmare, faptul că un polip a fost trimis pentru examinare nu înseamnă automat că acesta este canceros.
După îndepărtarea unui polip pot apărea uneori mici urme de sânge. Totuși, pacienții trebuie să știe care sunt semnele ce nu trebuie ignorate după procedură.
„Câteva urme de sânge după scoaterea unui polip pot apărea. Durerea puternică, febra sau sângerarea abundentă nu sunt normale, iar atunci sunați, fără să așteptați să treacă”, explică el.
Durerea abdominală puternică, febra sau sângerarea abundentă necesită contactarea imediată a medicului. Dacă simptomele sunt severe sau starea se agravează rapid, este necesară evaluarea medicală de urgență.
Pentru cei care încă amână colonoscopia, medicul are un ultim mesaj. Teama de investigație poate ajunge să fie mai apăsătoare decât experiența propriu-zisă, mai ales atunci când oamenii își imaginează scenarii fără să știe exact ce presupune procedura.
„Și ultimul lucru pe care nu vi-l spune nimeni: după prima colonoscopie, mulți îmi spun că au amânat-o degeaba. Frica a fost mai mare decât examinarea”, îi încurajează medicul pe pacienți.
