Cum reduci riscul de cancer colorectal? Medicii gastroenterologi explică rolul colonoscopiei, alimentației și simptomele care necesită investigații.
Cancerul colorectal poate fi prevenit în numeroase cazuri. Alimentația, activitatea fizică și controalele medicale au un rol important, însă una dintre cele mai eficiente măsuri este depistarea și îndepărtarea polipilor înainte ca aceștia să se transforme în cancer.
Dr. David Marica, medic gastroenterolog, explică, într-o postare pe pagina sa de Facebook, ce măsuri pot reduce riscul de cancer colorectal, când este recomandată colonoscopia și care sunt simptomele care necesită o evaluare medicală.
Cancerul colorectal se poate dezvolta din polipi, formațiuni care apar la nivelul mucoasei colonului sau rectului. Nu toți polipii devin canceroși, însă anumite tipuri pot suferi modificări în timp.
Colonoscopia permite atât identificarea acestora, cât și îndepărtarea lor în timpul procedurii. Astfel, medicul poate interveni înainte de apariția cancerului.
"Colonoscopia este cea mai bună metodă de prevenție: găsește și permite îndepărtarea polipilor înainte să devină cancer. Dacă nu ai simptome, discută screeningul de la 45 de ani. Mai devreme dacă ai istoric familial, polipi, boală inflamatorie intestinală sau sindrom genetic în familie", explică dr. David Marica, medic gastroenterolog, pe pagina sa de Facebook.
Vârsta la care începe screeningul depinde de riscul individual și de recomandările medicale aplicabile. Persoanele cu antecedente familiale sau cu anumite afecțiuni pot avea nevoie de investigații înainte de 45 de ani.
"Țintește minimum 30 g fibre/zi: leguminoase, fructe, legume, cereale integrale, nuci și semințe", explică medicul.
Fasolea, lintea, năutul, ovăzul și pâinea integrală sunt exemple de alimente care pot contribui la atingerea acestui obiectiv. O alimentație variată, bogată în produse vegetale, poate susține sănătatea digestivă.
Sedentarismul este asociat cu un risc mai mare de cancer colorectal. Activitatea fizică regulată contribuie la controlul greutății corporale și la menținerea sănătății metabolice.
"Fă 150-300 minute/săptămână de mișcare moderată sau 75-150 minute de efort intens", recomandă medicul gastroenterolog.
Mersul alert, ciclismul și înotul sunt exemple de activități fizice care pot fi integrate în programul săptămânal. Nu este obligatoriu ca toate minutele de mișcare să fie efectuate într-o singură sesiune.
Excesul de greutate, în special obezitatea, este asociat cu un risc crescut de cancer colorectal. Menținerea unei greutăți sănătoase face parte din măsurile de prevenție.
"Menține o greutate în aria de normoponderalitate", recomandă dr. David Marica.
Greutatea corporală trebuie evaluată în contextul stării generale de sănătate. Alimentația echilibrată și activitatea fizică regulată sunt două dintre măsurile care contribuie la controlul acesteia.
Consumul frecvent de carne procesată este asociat cu un risc crescut de cancer colorectal. În această categorie intră numeroase produse care se regăsesc frecvent în alimentația zilnică.
"Redu carnea ultraprocesata: mezeluri, crenvurști, bacon, salam. Limitează și excesul de carne roșie", recomandă medicul.
Carnea procesată include produsele conservate prin afumare, sărare, fermentare sau alte procedee destinate îmbunătățirii gustului ori prelungirii termenului de valabilitate.
Reducerea consumului acestor produse și înlocuirea lor cu surse variate de proteine, precum leguminoasele, peștele sau carnea de pasăre neprocesată, pot face parte dintr-o alimentație echilibrată.
Consumul de alcool și fumatul sunt factori de risc modificabili pentru numeroase tipuri de cancer, inclusiv cancerul colorectal.
"Redu alcoolul cât mai mult și nu fuma", recomandă dr. David Marica.
Reducerea consumului de alcool și renunțarea la fumat aduc beneficii care depășesc prevenția cancerului colorectal. Aceste măsuri contribuie și la reducerea riscului altor boli cronice.
Screeningul este destinat persoanelor care nu prezintă simptome. Dacă apar manifestări care pot indica o afecțiune colorectală, este necesară o evaluare medicală, indiferent de vârstă.
"Dacă ai sânge în scaun, anemie feriprivă, tranzit schimbat, modificarea scaunelor sau scădere inexplicabilă în greutate, nu vorbim despre screening. Mergi la evaluare", avertizează medicul gastroenterolog.
Aceste simptome nu indică automat prezența cancerului. Ele pot apărea și în alte afecțiuni digestive, însă cauza trebuie stabilită de medic. Absența durerii nu exclude o problemă importantă, iar investigațiile nu trebuie amânate până la apariția unor simptome severe.
Prevenția nu se rezumă la o singură măsură. Colonoscopia, atunci când este indicată, poate identifica și elimina leziuni precanceroase, iar obiceiurile sănătoase contribuie la reducerea riscului pe termen lung. Nicio metodă nu oferă însă protecție absolută.
