Acidul gastric este esențial pentru digestie, dar echilibrul lui contează enorm. Dacă pH-ul este prea ridicat sau prea scăzut, pot apărea simptome neplăcute și complicații care afectează digestia și sănătatea generală.
Acidul gastric, numit și acid stomacal, este un lichid apos, incolor, produs de mucoasa stomacului. Este foarte acid și ajută la descompunerea alimentelor, pentru ca organismul să poată absorbi mai ușor nutrienții.
Pentru a descompune atât carnea, cât și alimentele vegetale mai dure și bogate în fibre, acidul gastric trebuie să fie puternic.
Nivelul de aciditate este măsurat pe o scară pH de la 0 la 14. Cu cât valoarea este mai mică, cu atât lichidul este mai acid.
La capătul extrem al scalei se află, de exemplu, acidul din baterii, cu un pH de 0. La 7 se află lichidele neutre, cum este apa pură, iar la 14 sunt lichidele alcaline.
Acidul gastric are un pH între 1 și 2, ceea ce îl face foarte acid.
Această aciditate este suficient de puternică încât, teoretic, poate afecta materiale foarte rezistente, inclusiv oasele și dinții. Totuși, organismul are mecanisme de protecție care împiedică acidul să afecteze stomacul în mod normal.
Aciditatea stomacului este dată în principal de acidul clorhidric, cunoscut drept HCl.
Totuși, în sucul gastric există doar o cantitate mică de HCl. Alte componente importante sunt clorura de potasiu și clorura de sodiu.
Celulele care căptușesc peretele stomacului secretă acest trio acid, dar și enzime și mucus.
Mucusul este esențial pentru protecția stomacului, pentru că formează o barieră care împiedică acidul și sucurile gastrice să afecteze țesutul sensibil al organului.
Nivelul acidului gastric poate fluctua din când în când. Medicamentele, stresul și alte situații pot influența producția de acid clorhidric.
Atunci când stomacul produce prea puțin HCl, pot apărea simptome precum eructațiile, balonarea, disconfortul gastric, arsurile, diareea, indigestia, greața cu vărsături, gazele și chiar căderea părului.
Dacă aciditatea scăzută devine cronică, poate apărea o afecțiune numită hipoclorhidrie.
În fazele timpurii, aceasta poate provoca dificultăți în digestia alimentelor și în absorbția nutrienților necesari organismului. Netratată, poate afecta sistemul gastrointestinal și poate crește riscul de infecții și de probleme cronice de sănătate.
Dacă aciditatea din sucul gastric este prea mare, mucusul protector din stomac poate să nu mai facă față.
Un nivel prea ridicat de acid gastric poate duce la ulcer gastric, reflux acid și boală de reflux gastroesofagian.
Cele mai evidente simptome ale acidității mari includ greața sau vărsăturile, balonarea, disconfortul abdominal care se poate agrava pe stomacul gol, diareea, arsurile, reducerea poftei de mâncare și pierderea inexplicabilă în greutate.
Există mai multe afecțiuni, medicamente și factori de stil de viață care pot influența nivelul acidului gastric. Deși unele variații sunt normale, dezechilibrele cronice pot deveni o problemă reală de sănătate.
Cauze ale acidității scăzute
Printre factorii asociați cu un nivel mic de HCl se numără nașterea prematură, vârsta peste 65 de ani, intervențiile chirurgicale la stomac, stresul intens, deficiențele nutriționale, în special lipsa de zinc, infecția cu H. pylori și bolile cronice.
Cauze ale acidității mari
Printre factorii care pot favoriza aciditatea crescută se numără supraproducția anumitor hormoni care stimulează secreția de acid gastric, creșterea acidității după oprirea medicamentelor care reduc acidul, infecția cu H. pylori, obstrucția de evacuare a stomacului și, mai rar, tumorile.
Dacă există simptome care sugerează acid gastric prea mare sau prea mic, este recomandat consultul medical, pentru a evita complicațiile pe termen lung.
Potrivit unei analize din 2019, mai ales în cazul persoanelor cu aciditate crescută, unele măsuri alimentare și de stil de viață pot ajuta.
Printre acestea se numără mesele mai mici și mai dese, în locul celor mari și foarte calorice, evitarea poziției culcate timp de 2-3 ore după masă și evitarea meselor cu 2-3 ore înainte de culcare.
De asemenea, este utilă evitarea hainelor strâmte care apasă pe stomac, creșterea aportului de fibre, reducerea numărului de calorii de la fiecare masă, renunțarea la fumat, mestecarea foarte bună a alimentelor, hidratarea între mese, somnul suficient și menținerea unei greutăți moderate.
Asta îți schimbă totul în sănătatea intestinului. Descoperirea care te va surprinde complet. Reface flora intestinală.
Acestea sunt cele mai bune alimente care îți curăță ficatul. Previn și boala ficatului gras non-alcoolic.
