Cum te poate omorî mașina de spălat. Ce se întâmplă, de fapt, când speli hainele
O nouă cercetare publicată în revista PLOS One arată că majoritatea mașinilor de spălat din gospodării nu ating temperaturi suficient de ridicate pentru a elimina bacteriile periculoase.
Deși setate la 60°C - temperatura recomandată de ghidurile sanitare din Regatul Unit pentru decontaminare - doar jumătate dintre cele șase mașini testate au reușit să atingă și să mențină această temperatură pe durata ciclului complet de spălare. În cazul ciclurilor rapide, performanțele au fost și mai slabe.
Unul dintre aparatele testate nici măcar nu a depășit 20°C, deși fusese programat pentru 60°C. Doar două mașini au menținut o temperatură de peste 57°C timp de cel puțin 10 minute - insuficient, însă, pentru o dezinfectare eficientă.
Dincolo de temperaturile necorespunzătoare, cercetătorii de la Universitatea De Montfort au analizat și microbii care trăiesc în interiorul a 12 mașini de spălat din locuințe obișnuite. Rezultatele sunt îngrijorătoare: aparatele găzduiesc bacterii potențial periculoase, precum Mycobacterium, Pseudomonas și Acinetobacter, toate recunoscute ca agenți patogeni.
Mai grav este că aceste bacterii conțineau și gene de rezistență la antibiotice, inclusiv gene care activează pompe de eflux (mecanisme prin care bacteriile elimină antibioticul din celulă) și gene care modifică țintele medicamentelor, făcându-le ineficiente.
Superbacterii rezistente pot supraviețui ciclurilor de spălare, iar detergentul le poate face mai puternice - FOTO: Freepik@amixstudio
Pentru a verifica dacă detergenții contribuie la rezistența microbiană, echipa de cercetători a expus bacterii comune în spitale - Staphylococcus aureus, Klebsiella pneumoniae și Pseudomonas aeruginosa - la concentrații crescânde de detergent.
Rezultatul: bacteriile s-au adaptat rapid. S. aureus a ajuns să tolereze concentrații de detergent lichid de aproape 90.000% mai mari decât cele care inițial îi inhibau creșterea. În cazul K. pneumoniae, toleranța a crescut cu peste 1,5 milioane de procente.
Și mai îngrijorător, aceste bacterii au dezvoltat rezistență încrucișată la antibiotice esențiale în tratamente medicale. K. pneumoniae a devenit rezistentă la carbapeneme - antibiotice de ultimă linie - iar S. aureus a dezvoltat modele de rezistență similare cu cele ale temutului MRSA (Staphylococcus aureus rezistent la meticilină).
În spitale, lenjeria și echipamentele textile sunt spălate industrial, în condiții controlate. Dar uniformele cadrelor medicale, spălate acasă, scapă deseori de sub controlul normelor stricte de igienă.
"Aceasta este o zonă ignorată în controlul infecțiilor. În timp ce spitalele se concentrează pe igiena mâinilor și dezinfectarea suprafețelor, textilele purtate de personalul medical primesc mai puțină atenție, deși bacteriile pot supraviețui săptămâni întregi pe țesături", avertizează echipa de cercetători.
Astfel, uniformele pot transporta bacterii periculoase din spital în mașina de spălat de acasă, unde ciclurile ineficiente permit supraviețuirea acestora. Apoi, microbii pot contamina alte haine, aparatul însuși și, în final, pot reveni în medii spitalicești - mai rezistenți decât înainte.
Îngrijorarea nu este doar teoretică. În 2012, un caz de infecții post-operatorii la trei pacienți a fost atribuit halatelor chirurgicale spălate în mașina de acasă a unui cadru medical. În 2019, o tulpină de Klebsiella oxytoca producătoare de beta-lactamază cu spectru extins (ESBL) s-a răspândit într-un salon neonatal prin intermediul unor hăinuțe tricotate spălate într-o mașină domestică din incinta spitalului.
Autorii studiului propun mai multe măsuri pentru a limita riscul:
- Evitarea ciclurilor rapide de spălare
- Folosirea unor temperaturi mai mari de 70°C, pentru a garanta atingerea pragului minim de 60°C
- Curățarea regulată a mașinii de spălat
- Înlocuirea mașinilor la fiecare patru ani
Însă cea mai eficientă măsură rămâne renunțarea la spălarea acasă a uniformelor medicale.
"Serviciile profesionale de curățătorie, care respectă standardele de dezinfectare, ar oferi o protecție mai bună atât pentru personal, cât și pentru pacienți", spun cercetătorii.
Rezistența antimicrobiană provoacă deja peste 1,2 milioane de decese anual la nivel mondial. Acest studiu subliniază cât de important este să închidem fiecare posibilă cale de dezvoltare și transmitere a bacteriilor rezistente. Chiar și un gest aparent banal - cum ar fi spălarea uniformei acasă - poate avea consecințe grave într-un sistem medical vulnerabil.
Europa se pregătește pentru o nouă pandemie. Un inamic necunoscut ar putea declanșa următoarea criză globală de sănătate.
Alertă în Europa. Un virus periculos transmis de țânțari provoacă îngrijorare.
