Căldura îi face pe mulți să caute refugiu într-o înghețată sau într-o băutură rece. Dar dacă o savurezi prea repede, s-ar putea să plătești câteva secunde cu o durere de cap intensă.
„Brain freeze” este o formă reală de cefalee, denumită oficial „cefalee provocată de stimuli reci”.
Frigul din gură poate produce durere în frunte, tâmple sau în jurul ochilor, printr-un fenomen numit durere referită.
Peste jumătate dintre adulți au raportat acest tip de durere într-un studiu, iar în rândul adolescenților fenomenul este și mai frecvent.
Cel mai simplu truc este să mănânci sau să bei mai încet: cu cât frigul ajunge mai brusc în contact cu cerul gurii și partea din spate a gurii, cu atât riscul poate fi mai mare.
Când temperaturile se apropie de 37 de grade Celsius, o înghețată pare aproape imposibil de refuzat. O lingură, încă una, apoi poate încă trei, iar dacă desertul rece este devorat rapid, apare brusc senzația aceea familiară: o înțepătură sau o durere ascuțită care pare să traverseze fruntea.
„Brain freeze” nu înseamnă că îngheață creierul. De fapt, creierul nu este înghețat și nu este afectat în sensul în care sugerează expresia populară. Este vorba despre o durere de cap declanșată de un stimul foarte rece, iar cercetătorii încearcă încă să descifreze toate mecanismele care o produc.
Societatea Internațională de Cefalee o clasifică drept cefalee provocată de stimuli reci, adică o durere de cap apărută după consumul, băutul sau inhalarea unei substanțe foarte reci. „Durerea de cap provocată de înghețată” sau „durerea de cap provocată de îngheț” sunt denumiri mai puțin sofisticate, dar cu siguranță mai ușor de spus în timp ce te ții de frunte.
Mult mai frecvent decât am putea crede.
Într-un studiu efectuat pe 618 persoane cu vârste între 17 și 63 de ani, puțin peste jumătate au spus că au experimentat acest tip de durere de cap.
Iar fenomenul nu este deloc rar nici la vârste mai mici. Un sondaj amplu realizat pe 8.359 de adolescenți a arătat că aproximativ 41% dintre aceștia au avut dureri de cap provocate de consumul de alimente sau băuturi reci.
Cu alte cuvinte, dacă un copil se plânge că „îl doare capul de la înghețată”, nu este doar o scuză pentru a abandona desertul.
Aici apare partea cu adevărat surprinzătoare.
Înghețata nu ajunge nicăieri în apropierea frunții, însă durerea poate apărea exact acolo. Explicația are legătură cu nervul trigemen, unul dintre cei mai importanți nervi implicați în transmiterea informațiilor senzoriale de la nivelul feței.
Acest nerv transmite către creier informații despre senzații precum durerea și temperatura din față și din anumite zone ale cavității bucale.
Atunci când ceva foarte rece intră rapid în contact cu cerul gurii sau partea din spate a gâtului, răcirea bruscă poate activa căile nervoase asociate nervului trigemen.
Creierul poate interpreta semnalul într-un mod care face ca durerea să fie percepută în altă zonă decât locul în care a apărut stimulul.
Fenomenul poartă numele de durere referită.
Astfel, deși cauza se află în gură, rezultatul poate fi o durere localizată în frunte, tâmple sau în jurul ochilor.
Ani la rând, explicația populară a fost relativ simplă: frigul contractă vasele de sânge, apoi acestea se dilată rapid, iar această schimbare ar provoca durerea.
Realitatea pare însă ceva mai complicată.
Într-un studiu în care cercetătorii au provocat deliberat „brain freeze” folosind apă cu gheață, au fost observate modificări ale vitezei fluxului sanguin într-o arteră care alimentează creierul.
Și alte experimente au găsit modificări ale circulației cerebrale în timpul acestui fenomen.
Totuși, cercetările actuale sugerează că nu există o singură explicație simplă. Mai degrabă, „brain freeze” ar putea rezulta dintr-o interacțiune între semnalizarea nervoasă și modificările fluxului sanguin.
Mecanismul exact nu este încă pe deplin elucidat – lucru explicabil și prin natura foarte scurtă a fenomenului. Este greu să studiezi în profunzime o durere care apare brusc și dispare aproape la fel de repede.
Aici lucrurile devin și mai interesante.
Unele cercetări au sugerat că persoanele cu migrenă ar putea fi mai sensibile la stimulii reci. Într-un studiu realizat pe 669 de femei, cele care avuseseră migrenă în anul anterior au fost de aproximativ două ori mai predispuse să dezvolte o durere de cap după ce au băut apă foarte rece, comparativ cu femeile care nu avuseseră niciodată migrenă.
Dar alte studii au ajuns la concluzii diferite.
Un experiment din 1992 a constatat că durerile de tip „brain freeze” au fost declanșate mai rar la persoanele cu migrenă decât la grupul de comparație, conform Medical Xpress.
Mai mult, un studiu mai amplu, realizat în 2020, nu a găsit că persoanele cu migrenă ar fi în mod clar mai predispuse la „brain freeze”. În schimb, cei care au experimentat fenomenul au raportat, în general, o durere mai intensă.
Pentru unele persoane, „brain freeze” poate declanșa ocazional chiar o criză de migrenă. Studiul din 1992 a identificat un număr mic de participanți la care acest lucru părea să se întâmple, însă cercetătorii au concluzionat că durerea provocată de frig nu este un declanșator frecvent al migrenei.
Este posibil ca cele două tipuri de durere de cap să împartă anumite căi de transmitere a durerii, însă relația exactă dintre ele rămâne incomplet înțeleasă.
Copiii și adolescenții sunt printre cei mai mari „fani” ai durerii de cap provocate de înghețată.
Una dintre explicații ar putea fi extrem de simplă: viteza cu care mănâncă.
Un experiment canadian a oferit unor elevi câte 100 ml de înghețată. Un grup a trebuit să o mănânce în mai puțin de cinci secunde, în timp ce celălalt a avut nevoie de mai mult de 30 de secunde.
Rezultatul?
Aproximativ 27% dintre copiii care au mâncat rapid au dezvoltat „brain freeze”, față de aproximativ 13% dintre cei care au mâncat mai lent.
Așadar, există într-adevăr o justificare științifică pentru una dintre cele mai clasice replici ale părinților în zilele toride: „Mănâncă mai încet!”
Partea bună este că, de cele mai multe ori, „brain freeze” este extrem de scurt.
În studiul realizat pe 618 persoane, 93% dintre durerile de cap provocate de frig au durat mai puțin de 30 de secunde.
Există însă și excepții. Un studiu experimental a identificat o formă mai puțin frecventă care a durat, în medie, aproape patru minute.
Criteriile Societății Internaționale de Cefalee permit ca această cefalee să dispară în maximum 10 minute după îndepărtarea stimulului rece.
Prin urmare, dacă mușcătura de înghețată provoacă acea durere fulgerătoare, cel mai probabil nu trebuie făcut nimic spectaculos. Organismul rezolvă singur problema.
Pe internet circulă numeroase metode: să apeși limba pe cerul gurii, să bei ceva cald sau să încălzești rapid zona gurii.
Unele dintre aceste trucuri sunt perfect rezonabile, însă există puține studii de calitate care să demonstreze că ele scurtează în mod clar durerea.
Prevenția pare însă mult mai simplă. Într-un alt studiu, 73% dintre persoanele care au avut „brain freeze” au declarat că mâncatul sau băutul mai lent al produselor reci le-a redus frecvența apariției fenomenului sau intensitatea durerii.
Iar experimentul cu elevii oferă o explicație similară: consumul rapid de înghețată a crescut semnificativ riscul de „brain freeze”.
Da. „Brain freeze” este neplăcut, dar în mod obișnuit trecător și inofensiv. Nu înseamnă că ți-a „înghețat creierul” și nu indică, de unul singur, că există o problemă neurologică.
În zilele cu temperaturi de aproximativ 37 de grade, nu este nevoie să fugi de înghețată. Doar că există un motiv foarte bun să nu o devorezi în cinci secunde.
Savureaz-o mai încet.
Pentru că, uneori, diferența dintre o experiență perfectă de vară și câteva secunde în care te ții de frunte poate fi doar viteza cu care mănânci înghețata.
