Ai o operație programată dimineața și ți se spune să nu mai mănânci și să nu mai bei nimic de la miezul nopții? Regula pe care milioane de pacienți au auzit-o ani la rând nu mai reflectă în toate situațiile recomandările moderne.
Postul nu înseamnă automat „nimic de la miezul nopții”. Pentru adulții sănătoși, ghidurile permit lichide limpezi până la aproximativ 2 ore înainte de inducerea anesteziei.
Mâncarea solidă este o altă poveste: în general, aceasta trebuie oprită cu cel puțin 6 ore înainte, iar pentru alimentele bogate în grăsimi sau proteine poate fi necesar un interval mai lung.
Apa nu este același lucru cu laptele, un smoothie sau o băutură cu pulpă. În categoria lichidelor limpezi intră, în funcție de protocol, apa și anumite băuturi fără particule; cafeaua sau ceaiul simplu sunt de asemenea acceptate în unele ghiduri.
Regula nu se aplică identic tuturor pacienților. Afecțiunile care încetinesc golirea stomacului, anumite boli digestive, unele tratamente, intervențiile de urgență sau alte situații speciale pot modifica recomandarea. Decizia finală aparține echipei de anestezie.
În medicină, nu toate regulile pe care le-am auzit de la părinți, rude sau chiar din experiențele altora au rămas valabile în forma în care le știm. În această serie, luăm cele mai răspândite mituri medicale și le verificăm cu ajutorul dovezilor științifice și al recomandărilor specialiștilor.
De această dată, analizăm una dintre cele mai cunoscute reguli înaintea unei operații: trebuie cu adevărat să nu mai mănânci și să nu mai bei nimic de la miezul nopții?
Sub anestezie, reflexele care în mod normal protejează căile respiratorii sunt diminuate. Dacă în stomac există o cantitate importantă de alimente sau lichide, conținutul gastric poate ajunge în căile respiratorii. În cazuri severe, acest lucru poate provoca complicații pulmonare.
De aici a apărut regula bine cunoscută: „Nu mai mânca și nu mai bea nimic după miezul nopții!”.
Numai că medicina perioperatorie a evoluat. Cercetările privind golirea gastrică, ecografia stomacului și riscul de aspirație au dus la recomandări mai nuanțate. Astăzi, pentru pacienții potriviți, postul excesiv nu mai este considerat un obiectiv în sine.
Afirmația că orice pacient trebuie să nu mai consume absolut nimic de la miezul nopții este prea simplă.
Ghidul Societății Europene de Anestezie și Terapie Intensivă (ESAIC) recomandă ca adulții și copiii programați pentru intervenții elective să poată consuma lichide limpezi până la două ore înainte de operație. Pentru alimentele solide, recomandarea generală este de cel puțin șase ore de post.
Recomandările sunt susținute și de Societatea Americană de Anesteziologi (ASA). Ghidul actualizat în 2023 păstrează recomandarea ca adulții sănătoși să poată consuma anumite lichide limpezi până la două ore înaintea procedurilor elective care necesită anestezie generală, anestezie regională sau sedare.
Așadar, „post” nu înseamnă neapărat „zero lichide timp de 8-12 ore”.
Stomacul nu funcționează ca un recipient în care tot ceea ce bei rămâne până a doua zi.
Lichidele limpezi sunt, în general, evacuate relativ rapid din stomac. Tocmai acest lucru a stat la baza cercetărilor care au permis relaxarea regulilor tradiționale.
Un studiu randomizat publicat în Anesthesia & Analgesia a folosit ecografia gastrică pentru a compara pacienți care au respectat un post strict cu pacienți care au consumat o băutură cu carbohidrați până la două ore înainte de anestezie. Volumul gastric și măsurătorile ecografice ale antrului gastric nu au fost semnificativ diferite între grupuri.
Un alt studiu randomizat, care a evaluat 90 de adulți înaintea unei intervenții chirurgicale oncologice elective, a comparat 200 ml de apă, suc limpede de mere sau o soluție orală de rehidratare. La două ore după consum, volumele gastrice reziduale au fost comparabile între grupuri.
Aceste rezultate nu înseamnă că pacientul poate bea orice, oricât și oricând. Ele susțin însă ideea că un interval rezonabil de post pentru lichide limpezi poate fi suficient pentru pacienții selectați corespunzător.
Aici apare una dintre cele mai importante diferențe. Apa este exemplul cel mai simplu. În funcție de ghid și de protocolul spitalului, pot fi permise și ceaiul sau cafeaua fără lapte, precum și anumite sucuri limpezi. ESAIC precizează că lichidele limpezi pot fi consumate până la aproximativ două ore înainte de intervenția electivă.
În schimb, laptele, smoothie-urile, băuturile cu pulpă și alte produse care nu sunt considerate lichide limpezi nu trebuie tratate ca apa.
Mai mult, recomandările pot avea diferențe între organizații și pot fi adaptate în funcție de pacient și de procedură. De aceea, instrucțiunile primite de la medicul anestezist au prioritate față de orice regulă găsită pe internet.
Dacă operația este programată la ora 8:00, dar pacientului i se spune să nu mai bea nimic de la ora 00:00, acesta poate ajunge să stea opt ore fără lichide. Dacă intervenția se amână câteva ore, perioada se prelungește și mai mult.
Înseamnă sete, gură uscată și disconfort, dar postul prelungit poate fi asociat și cu greață, anxietate și deshidratare.
Problema este bine documentată în practica medicală. Un proiect de îmbunătățire a calității publicat în Anaesthesia Reports în 2024 a arătat că pacienții ajungeau frecvent să postească pentru lichide mult mai mult decât recomandă ghidurile. Introducerea unei politici „Sip til Send” a redus timpul de post pentru lichide și a îmbunătățit satisfacția pacienților; în perioada proiectului nu au fost raportate episoade de regurgitare sau aspirație. Autorii subliniază însă că proiectul nu a fost suficient de mare pentru a demonstra definitiv siguranța în ceea ce privește un eveniment rar precum aspirația.
Denumirea „Sip til Send” poate fi tradusă aproximativ prin „ia înghițituri până când ești trimis în sala de operație”.
Ideea este simplă: în loc ca pacientul să fie pus automat să nu mai bea nimic cu multe ore înainte, persoanele eligibile pot primi înghițituri de lichide limpezi până când sunt chemate pentru intervenție.
Unele protocoale permit chiar cantități mici de apă la intervale regulate. De exemplu, un protocol publicat de Agency for Clinical Innovation din New South Wales permite adulților eligibili să consume până la aproximativ 200 ml de lichid limpede pe oră până la momentul transferului în sala de operație.
Important: „Sip til Send” nu înseamnă că pacientul decide singur cât bea și până când. Este un protocol medical care trebuie aplicat de echipa care gestionează anestezia și intervenția.
Pentru că programul unei săli de operație nu este întotdeauna previzibil.
O intervenție poate fi mutată, întârziată sau devansată. În plus, pacienții nu au toți același risc de aspirație. De aceea, multe spitale continuă să folosească instrucțiuni simplificate, iar protocoalele locale pot fi mai stricte.
ESAIC a subliniat că spitalele ar trebui să dezvolte protocoale care să reducă perioadele inutile de post pentru lichide. În același timp, recomandările trebuie individualizate în funcție de pacient și de patologie.
Cu alte cuvinte, dacă un medic îți spune să nu bei nimic înainte de o anumită oră, nu trebuie să modifici singur această indicație doar pentru că ai citit regula „două ore”.
Aici se află una dintre cele mai importante nuanțe ale întregului subiect.
Recomandările de două ore pentru lichide limpezi sunt formulate în special pentru pacienții eligibili, cu risc obișnuit. ASA enumeră situații care pot crește riscul de aspirație sau de golire gastrică întârziată, printre care anumite afecțiuni esofagiene, hernia hiatală importantă, achalazia, gastropareza, obstrucția gastrointestinală, unele intervenții chirurgicale gastrice, utilizarea opioidelor și anumite situații acute.
De aceea, aceeași regulă nu poate fi aplicată mecanic tuturor pacienților.
Tipul intervenției, metoda de anestezie, bolile asociate, tratamentele administrate și momentul estimat al operației pot schimba recomandarea.
Aceasta este una dintre situațiile care pot transforma un post rezonabil într-unul excesiv.
Dacă pacientului i s-a spus să nu mai bea de la 6:00 pentru o intervenție programată la 8:00, dar operația ajunge să fie făcută la 13:00, perioada fără lichide poate deveni mult mai lungă decât era necesar inițial.
Proiectul „Sip til Send” realizat în două spitale universitare din Sheffield a arătat exact această problemă: înaintea implementării protocolului, timpul mediu de post pentru lichide era de 2,8 ore, dar unii pacienți ajungeau să nu bea mai mult de 4 ore, iar într-o analiză au fost întâlnite perioade mult mai lungi. După implementare, timpul mediu de post pentru lichide a scăzut la aproximativ 1,4 ore.
Aceste rezultate ilustrează o problemă importantă: uneori nu recomandarea medicală este prea strictă, ci organizarea intervenției face ca pacientul să postească mult mai mult decât era planificat.
Mit, dacă afirmația este că orice pacient trebuie să nu mănânce și să nu bea absolut nimic de la miezul nopții.
Realitate, dacă afirmația este că înaintea anesteziei este necesar un anumit interval de post pentru a reduce riscul de aspirație.
Pentru adulții sănătoși care urmează o intervenție electivă, ghidurile moderne permit, în general, lichide limpezi până la două ore înainte de inducerea anesteziei, în timp ce alimentele solide trebuie, în general, evitate cu cel puțin șase ore înainte.
Dar aceste intervale nu sunt o invitație de a ignora indicațiile primite înaintea unei operații. Protocolul stabilit de medicul anestezist pentru pacientul respectiv este cel care trebuie urmat, mai ales dacă există boli sau factori care pot crește riscul de aspirație.
Sursele științifice principale folosite: ghidul ESAIC privind postul perioperator, ghidurile American Society of Anesthesiologists publicate în Anesthesiology în 2023, studiile de ecografie gastrică privind consumul de lichide înaintea anesteziei și studiul „Sip til Send” publicat în Anaesthesia Reports în 2024.
