Mușcătura de căpușă ar putea schimba ce poți mânca: alergia la carne și bolile de inimă

Ce trebuie să știi

• Sindromul alfa-gal poate apărea după mușcătura anumitor căpușe și poate provoca o reacție alergică întârziată la carne și alte produse de origine animală.

• Simptomele pot apărea la 3-5 ore după masă, de la urticarie și dureri abdominale până la dificultăți de respirație și anafilaxie.

• Cercetările au identificat o posibilă legătură cu bolile cardiovasculare, sensibilitatea la alfa-gal fiind asociată în unele studii cu mai multă placă arterială și infarcturi severe.

• Nu orice persoană mușcată de căpușă dezvoltă sindromul, iar un test pozitiv pentru anticorpii alfa-gal nu este suficient pentru diagnostic.

O căpușă minusculă este asociată în mod obișnuit cu boala Lyme, însă aceasta nu este singura problemă de sănătate pe care o poate declanșa. Mușcătura anumitor căpușe poate determina organismul să dezvolte anticorpi împotriva unei molecule numite alfa-gal, iar ulterior carnea de vită, porc sau miel poate provoca reacții alergice severe.

Mai mult, oamenii de știință încearcă să afle dacă această reacție a sistemului imunitar are consecințe și asupra inimii și vaselor de sânge.

Ce este, de fapt, alfa-gal

Alfa-gal este o moleculă de zahăr care se găsește în mod natural legată de proteine și grăsimi la numeroase mamifere. Ea nu se găsește însă la oameni și la celelalte primate.

Molecula poate ajunge astfel în organism prin consumul unor alimente precum carnea de vită și de porc. În mod normal, consumul ei nu este periculos.

Problema apare atunci când sistemul imunitar începe să o recunoască drept o amenințare.

Cum poate o căpușă să provoace alergie la carne

Sindromul alfa-gal (AGS) poate apărea după mușcătura unei căpușe, cel mai frecvent fiind asociat cu căpușa „lone star”. Și căpușele cu picioare negre și cele cu picioare negre de vest au fost asociate cu această afecțiune.

După expunerea la alfa-gal prin mușcătura căpușei, sistemul imunitar poate produce anticorpi împotriva moleculei. La o expunere ulterioară, acești anticorpi pot declanșa o reacție alergică.

Asta înseamnă că o persoană care nu avea nicio problemă cu o friptură de vită poate ajunge, după o mușcătură de căpușă, să reacționeze la aceasta.

Totuși, o mușcătură de căpușă nu înseamnă automat că persoana va dezvolta sindromul alfa-gal. Cercetătorii nu știu încă de ce unele persoane dezvoltă această afecțiune, iar altele nu.

În SUA, răspândirea căpușelor în noi regiuni a crescut preocuparea pentru AGS. Potrivit Centrelor pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC), până la aproximativ 450.000 de persoane din Statele Unite ar putea fi afectate în prezent.

„Aria de răspândire se extinde mai spre nord și vest, iar tot mai multe state sunt afectate”, a declarat dr. Sachin Shah, profesor de practică farmaceutică la University of the Pacific din Stockton, California.

Poate alergia la alfa-gal să afecteze și inima?

Aici apare una dintre cele mai interesante întrebări pentru cercetători.

Pe lângă reacțiile alergice, alfa-gal poate declanșa răspunsuri ale sistemului imunitar care favorizează inflamația. Iar inflamația este deja considerată un mecanism important în dezvoltarea mai multor boli cardiovasculare.

„Există din ce în ce mai multe dovezi care leagă bolile alergice și inflamația de bolile cardiace”, a explicat dr. Jeffrey Wilson, profesor asociat la Facultatea de Medicină a University of Virginia și alergolog și imunolog la UVA Health.

Anticorpii produși împotriva alergenilor pot contribui la răspândirea inflamației în organism. Cercetătorii investighează dacă, în cazul alfa-gal, această inflamație ar putea contribui la procesul prin care se formează placa de aterom în artere.

Atunci când placa se acumulează în arterele coronare, fluxul de sânge către inimă poate fi afectat. În anumite situații, acest proces poate contribui la apariția infarctului miocardic sau a accidentului vascular cerebral.

Două studii au ridicat semne de întrebare

Un studiu condus de Jeffrey Wilson în 2018 a fost primul care a identificat o asociere între anticorpii împotriva alfa-gal și bolile cardiovasculare.

Cercetările au continuat, iar un studiu mai amplu publicat în 2022 a asociat sensibilitatea la alfa-gal cu niveluri mai ridicate de placă arterială și un risc mai mare de infarcturi severe.

Rezultatele sunt interesante, dar nu demonstrează că sindromul alfa-gal provoacă boli cardiovasculare.

De altfel, cercetătorii subliniază că sunt necesare mai multe studii pentru a stabili dacă există o relație cauzală între anticorpii împotriva alfa-gal și boala coronariană.

Hipertensiunea arterială, colesterolul crescut și fumatul rămân factori de risc majori și bine stabiliți pentru bolile cardiovasculare.

O alergie poate declanșa chiar un infarct?

Există și o situație rară în care o reacție alergică poate afecta direct inima.

Este vorba despre sindromul Kounis, o afecțiune în care o reacție alergică poate declanșa un eveniment coronarian, inclusiv un atac de cord.

Acest fenomen este însă diferit de ipoteza potrivit căreia sensibilizarea cronică la alfa-gal ar putea contribui, în timp, la formarea plăcii în artere.

Cu alte cuvinte, cercetătorii analizează două mecanisme diferite: efectele imediate ale unei reacții alergice severe și posibilele efecte cardiovasculare pe termen lung ale răspunsului imun.

Cum îți dai seama că ai sindrom alfa-gal

Una dintre particularitățile acestei alergii este faptul că reacția nu apare, de obicei, imediat după masă.

La persoanele cu sindrom alfa-gal, simptomele apar de regulă la aproximativ 3-5 ore după consumul alimentelor care conțin molecula.

Printre simptome se numără:

• urticarie, mâncărimi și umflarea pielii;

• dureri abdominale;

• diaree;

• greață și vărsături;

• dificultăți de respirație;

• modificări ale tensiunii arteriale;

• anafilaxie, o reacție alergică severă care poate pune viața în pericol.

Unele persoane pot avea doar simptome gastrointestinale, ceea ce face ca sindromul să fie mai ușor de confundat cu alte probleme digestive.

„Se manifestă în mod clasic prin urticarie sau mâncărimi ale pielii, cu sau fără simptome gastrointestinale”, a explicat Wilson.

Tocmai întârzierea reacției poate face dificilă identificarea alimentului responsabil.

Un test pozitiv nu înseamnă automat că ai alergie

Diagnosticul se bazează pe istoricul simptomelor și pe un test de sânge care detectează anticorpii împotriva alfa-gal.

Există însă o nuanță importantă: o persoană poate avea anticorpi împotriva alfa-gal fără să prezinte simptome.

„Multe persoane produc anticorpi împotriva alfa-gal, dar nu dezvoltă simptome alergice evidente”, a spus Wilson.

De aceea, un rezultat pozitiv la test nu este suficient, de unul singur, pentru diagnosticarea sindromului alfa-gal. Trebuie să existe și un istoric compatibil de reacții după expunerea la alfa-gal.

Potrivit lui Shah, chiar și persoanele sensibilizate care nu au sindrom alfa-gal pot reacționa în anumite situații la unele medicamente.

Nu este doar o „alergie la carnea roșie”

Denumirea de „alergie la carnea roșie” poate fi înșelătoare.

Cercetătorii preferă termenul de sindrom alfa-gal deoarece molecula nu se găsește numai în alimente.

Ea poate fi prezentă și în anumite medicamente, produse farmaceutice sau produse utilizate în îngrijirea sănătății, în funcție de ingredientele de origine animală folosite.

O analiză din 2022 a arătat că numeroase medicamente prescrise frecvent conțin ingrediente de origine animală care ar putea conține alfa-gal. Pentru multe dintre acestea există însă alternative.

De aceea, pacienții diagnosticați trebuie să discute cu medicul și farmacistul despre produsele utilizate și despre posibilele alternative.

În cazuri rare, expunerea poate fi chiar mai neobișnuită.

„Un grup restrâns de pacienți prezintă reacții la vaporii de alfa-gal. Am văzut personal o persoană care a avut o reacție în timp ce trecea pe lângă un restaurant cu grătar”, a povestit Shah.

Pentru astfel de pacienți, problema poate depăși cu mult simpla renunțare la carne și poate afecta semnificativ calitatea vieții, mai ales deoarece reacțiile severe pot duce la anafilaxie.

Există tratament pentru sindromul alfa-gal?

În prezent, nu există un tratament care să vindece definitiv sindromul alfa-gal.

Gestionarea afecțiunii presupune evitarea strictă a alfa-gal din alimente și, atunci când este necesar, din medicamente și alte produse.

La fel de importantă este prevenirea unor noi mușcături de căpușe.

Pentru anumite persoane, sensibilitatea poate scădea în timp dacă evită noi mușcături. Evoluția diferă însă foarte mult de la un pacient la altul.

Unele persoane pot ajunge, în timp, să tolereze din nou alimente care conțin alfa-gal, în timp ce altele rămân sensibile pe termen lung și pot continua să aibă reacții severe.

De aceea, orice schimbare a dietei sau reintroducere a alimentelor trebuie discutată cu un specialist.

Cea mai bună armă: evitarea căpușelor

Pentru moment, cercetătorii sunt de acord asupra unui lucru: prevenirea mușcăturilor de căpușe rămâne cea mai bună metodă de reducere a riscului de sindrom alfa-gal.

CDC recomandă mai multe măsuri atunci când petreci timp în zone în care există căpușe:

• mergi pe mijlocul potecilor și evită contactul inutil cu vegetația;

• acoperă pielea expusă;

• tratează hainele și echipamentul cu produse care conțin 0,5% permetrină;

• verifică pielea, hainele, echipamentul și animalele de companie după activitățile în aer liber.

Dacă găsești o căpușă atașată de piele, aceasta trebuie îndepărtată cu o pensetă curată, cu vârf fin, iar zona trebuie curățată temeinic.

O mușcătură nu înseamnă că vei dezvolta automat alergie la carne. Însă apariția unor reacții alergice neobișnuite sau a unor simptome digestive la câteva ore după consumul de carne, în special la o persoană cu antecedente de mușcături de căpușe, merită discutată cu medicul sau cu un alergolog.

Iar în ceea ce privește inima, legătura dintre alfa-gal și bolile cardiovasculare rămâne o ipoteză de cercetare promițătoare, dar încă nedemonstrată. Cercetătorii încearcă să afle dacă această alergie neobișnuită ascunde și un mecanism cardiovascular pe care medicina abia începe să-l înțeleagă.