Obezitatea depăşeşte subnutriţia în rândul copiilor şi adolescenţilor, avertizează UNICEF. Obezitatea, eșecul societății și o urgență medicală.
Obezitatea a crescut vertiginos în ultimii ani în rândul copiilor şi adolescenţilor "bombardaţi" cu reclame la mâncare nesănătoasă, devenind în acest an principala formă de malnutriţie în rândul copiilor cu vârste cuprinse între 5 şi 19 ani la nivel mondial şi depăşind subnutriţia, a avertizat marţi Fondul Internaţional pentru Urgenţe ale Copiilor al Naţiunilor Unite (UNICEF), potrivit Agerpres.
"Astăzi, când vorbim despre malnutriţie, nu ne mai referim exclusiv la copiii subponderali", a comentat Catherine Russell, şefa agenţiei ONU. "Obezitatea este o problemă din ce în ce mai mare, care poate avea repercusiuni asupra sănătăţii şi dezvoltării copiilor", a adăugat ea.
În timp ce lupta pentru reducerea foametei la nivel mondial dă roade parţial, prevalenţa subponderalităţii în rândul copiilor şi adolescenţilor urmează o tendinţă descendentă, în scădere de la 13% la 10% între 2000 şi 2022 în rândul copiilor cu vârste cuprinse între 5 şi 19 ani, conform datelor colectate din 190 de ţări.
Însă, în aceeaşi perioadă, supraponderalitatea a crescut vertiginos, numărul copiilor afectaţi cu vârste cuprinse între 5 şi 19 ani dublându-se între 2000 şi 2022 (de la 194 de milioane la 391 de milioane).
Iar creşterea este şi mai pronunţată în cazul obezităţii, forma cea mai gravă de exces de greutate, asociată cu tulburări metabolice precum diabetul şi anumite tipuri de cancer, şi uneori însoţită de o stimă de sine scăzută, anxietate şi depresie.
Astfel, în 2022, 8% dintre copiii cu vârste cuprinse între 5 şi 19 ani din întreaga lume (163 de milioane) sufereau de obezitate, comparativ cu 3% în 2000.
Pe baza acestor două tendinţe opuse, UNICEF estimează că "2025 marchează un punct de cotitură istoric" - "Pentru prima dată, prevalenţa globală a obezităţii în rândul copiilor şi adolescenţilor de vârstă şcolară o depăşeşte pe cea a subponderalităţii (9,4% faţă de 9,2%)", conform agenţiei ONU.
Astfel, 188 de milioane de copii şi adolescenţi cu vârste cuprinse între 5 şi 19 ani trăiesc cu această boală cronică, conform acestor proiecţii.
Principalul vinovat: un mediu toxic creat de industria alimentelor ultraprocesate şi de "practicile sale comerciale contrare eticii" care vizează obţinerea de profit, conform UNICEF.
Copiii sunt "bombardaţi de marketing alimentar nesănătos", inclusiv la şcoală, unde sunt expuşi la băuturi ultra-îndulcite şi gustări ultra-transformate, sărace în nutrienţi, a explicat pentru AFP Katherine Shats, una dintre autoarele raportului.
Aceste produse sunt adesea mai ieftine decât alimentele proaspete, fructele, legumele şi proteinele pe care le înlocuiesc treptat în alimentaţia familiilor.
Însă, UNICEF insistă: vina nu este nici a copiilor, nici a familiilor lor, ci a unui "eşec al societăţii".
Agenţia respinge, de asemenea, "mitul" sportului: este "imposibil să scapi de consecinţele asupra sănătăţii" ale mâncării nesănătoase "doar prin activitate fizică".
Istoric, prevalenţa supraponderalităţii în rândul copiilor şi adolescenţilor a fost mai mare în ţările dezvoltate. Aceasta rămâne ridicată, spre exemplu, în Chile (27% dintre copiii cu vârste cuprinse între 5 şi 19 ani) şi Statele Unite (21%). Însă, din anul 2000, decalajul dintre ţările bogate şi cele sărace s-a redus, ratele obezităţii crescând vertiginos în unele insule din Pacific, unde importurile înlocuiesc produsele tradiţionale, cum ar fi în Niue (38%), Insulele Cook (37%) şi Nauru (33%).
Pentru unele ţări, aceasta este o dublă lovitură, în condiţiile în care subnutriţia şi obezitatea coexistă.
Acesta este cazul în unele zone afectate de crize umanitare, unde marile companii din sector "donează cantităţi mari de mâncare nesănătoasă" pentru a-şi promova imaginea şi unde copiii înfometaţi ajung să aibă acces doar la alimente dăunătoare sănătăţii lor, a subliniat Katherine Shats.
"Există o nevoie urgentă de politici care să ajute părinţii şi personalul care se ocupă de copii să aibă acces la alimente nutritive şi sănătoase", a declarat Catherine Russell.
UNICEF a făcut apel la guverne să implementeze măsuri obligatorii, cum ar fi restricţii privind publicitatea, taxe pe băuturile îndulcite cu zahăr şi alimentele nesănătoase, o îmbunătăţire a modului în care sunt prezentate informaţiile pe etichete şi politici de reorientare a sistemului agroalimentar către producţia de produse proaspete.
"Ce am învățat eu la terapie e că nu suntem stăpânii lumii, nu suntem perfecți. Suntem destul de vulnerabili, câteodată greșim".
Ajută meditația în cadrul anxietății sau a drepresiei? Ce spune psihologul.
Ce este un atac de panică și cum îl recunoști. Mulți oameni nu știu care sunt semnele, deși experimentează atacul de panică.
Ce sunt „penjaminele”? Acești vapori câștigă popularitate în rândul tinerilor.
Vârsta consumatorilor de substanțe psihoactive a scăzut la 9-10 ani. Dr. Radu Țincu trage un semnal de alarmă.
