Timpul petrecut în fața ecranelor crește riscul de boli de inimă

Un nou studiu asociază timpul petrecut pe dispozitive electronice cu riscuri cardiometabolice crescute la copii și adolescenți.

Copiii și tinerii care petrec ore în șir în fața ecranelor - fie că este vorba de telefoane, tablete, televizoare sau jocuri video - pot avea un risc crescut de boli cardiometabolice, precum hipertensiune, colesterol crescut și rezistență la insulină. Acestea sunt concluziile unui nou studiu publicat în Journal of the American Heart Association.

Potrivit unei declarații științifice din 2023 a American Heart Association, riscul cardiometabolic apare "la vârste din ce în ce mai fragede", iar doar 29% dintre tinerii americani cu vârste între 2 și 19 ani aveau o sănătate cardiometabolică favorabilă, conform datelor colectate între 2013 și 2018.

Studiu danez: fiecare oră în plus de ecran crește riscul metabolic

Analiza, realizată pe peste 1.000 de participanți din două cohorte daneze, a arătat o legătură semnificativă între timpul petrecut recreativ pe ecrane și creșterea riscurilor cardiometabolice la copii și adolescenți.

"Limitarea timpului discreționar petrecut pe ecrane în copilărie și adolescență poate proteja sănătatea metabolică și a inimii pe termen lung. Studiul nostru oferă dovezi că această conexiune începe devreme și subliniază importanța unui program zilnic echilibrat", a declarat autorul principal al studiului, Dr. David Horner, cercetător la Copenhagen Prospective Studies on Asthma in Childhood (COPSAC), Universitatea din Copenhaga, potrivit MedicalXpress.

Folosind date din 2010 de la un grup de copii de 10 ani și din 2000 de la un grup de adolescenți de 18 ani, cercetătorii au analizat relația dintre timpul de ecran și factorii de risc cardiometabolici. Aceștia au inclus mărimea taliei, tensiunea arterială, colesterolul HDL ("bun"), trigliceridele și nivelurile de zahăr din sânge.

O oră în plus pe zi, un risc crescut semnificativ

Rezultatele au arătat că fiecare oră suplimentară de ecran creștea scorul cardiometabolic cu aproximativ 0.08 deviații standard la copiii de 10 ani și cu 0.13 la adolescenții de 18 ani.

"Asta înseamnă că un copil care petrece cu trei ore mai mult decât media pe zi în fața ecranelor ar avea un risc cu o pătrime până la o jumătate de deviație standard mai mare decât colegii săi. Este o schimbare mică pe oră, dar când timpul pe ecrane ajunge la trei, cinci sau chiar șase ore pe zi, așa cum am văzut în cazul multor adolescenți, impactul devine semnificativ.  Multiplicat la nivelul unei populații întregi de copii, se conturează o deplasare importantă a riscului metabolic timpuriu care poate persista la vârsta adultă", a explicat Horner.

Somnul - factor cheie în relația ecran-sănătate metabolică

Cercetarea a evidențiat și rolul somnului în această ecuație. Atât durata mai scurtă a somnului, cât și ora de culcare întârziată au intensificat legătura dintre timpul pe ecrane și riscul cardiometabolic.

"În copilărie, durata somnului nu doar că a moderat această relație, ci a și explicat-o parțial: aproximativ 12% din asocierea dintre timpul pe ecrane și riscul cardiometabolic a fost mediată prin durata mai scurtă a somnului. Aceste descoperiri sugerează că lipsa de somn nu doar că intensifică efectele timpului petrecut pe ecrane, dar poate reprezenta o cale importantă prin care aceste obiceiuri duc la modificări metabolice timpurii" a afirmat Horner.

Amprenta metabolică a ecranelor și riscul viitor

Folosind o analiză de tip machine learning, cercetătorii au identificat și un set distinct de metaboliți în sânge, o adevărată "amprentă metabolică" asociată cu timpul pe ecrane.

"Am reușit să detectăm un set de modificări ale metaboliților din sânge - o 'amprentă digitală' - care validează impactul biologic potențial al acestui comportament. Folosind aceleași date metabolomice, am evaluat și legătura dintre timpul pe ecrane și riscul cardiovascular prezis în viața adultă, observând o tendință pozitivă în copilărie și o asociere semnificativă în adolescență", a spus Horner.

Sfaturi pentru părinți

Dr. Amanda Marma Perak, profesor asistent în pediatrie și medicină preventivă la Northwestern University Feinberg School of Medicine din Chicago și președinte al comitetului AHA pentru prevenirea bolilor cardiovasculare la tineri, care nu a fost implicată în cercetare, recomandă părinților să înceapă prin a ajusta somnul.

"Dacă reducerea timpului pe ecrane pare dificilă, începeți prin a muta activitățile cu ecrane mai devreme și concentrați-vă pe culcatul mai devreme și pe un somn mai lung", a spus Perak.

De asemenea, ea încurajează adulții să fie exemple.

Studiul: detalii de metodologie

Cercetarea a folosit date din două cohorte ale programului COPSAC din Danemarca, formate din perechi mamă-copil, cu monitorizări clinice planificate din perioada neonatală până la vârstele de 10 și 18 ani.

Datele despre timpul de ecran au fost colectate prin chestionare completate de părinții copiilor de 10 ani și de adolescenții de 18 ani. În grupul din 2010, media timpului de ecran era de 2 ore/zi la vârsta de 6 ani și de 3,2 ore/zi la 10 ani. În grupul din 2000, adolescenții de 18 ani petreceau în medie 6,1 ore/zi în fața ecranelor.

Durata și calitatea somnului au fost monitorizate cu senzori timp de 14 zile.