Inima, afectată iremediabil. Lucrul inevitabil care o devastează

Expunerea prelungită la particulele fine din aer poate provoca cicatrici în mușchiul inimii, arată scanările RMN, deschizând calea spre înțelegerea insuficienței cardiace viitoare.

Poluarea, impact asupra inimii

Chiar și persoanele sănătoase pot avea inima afectată în tăcere de aerul poluat. Un studiu recent, realizat cu ajutorul imagisticii cardiace avansate prin RMN, a descoperit că expunerea pe termen lung la poluarea aerului este asociată cu semne timpurii de deteriorare a inimii, în special cu o afecțiune numită fibroză miocardică. Această cicatrizare a mușchiului cardiac se dezvoltă discret și poate duce în timp la insuficiență cardiacă.

Legătura dintre calitatea aerului și boli cardiace

Bolile cardiovasculare rămân principala cauză de mortalitate la nivel mondial, iar calitatea slabă a aerului a fost mereu considerată un factor de risc. Totuși, detaliile despre ceea ce se întâmplă în inimă atunci când respirăm aer poluat au fost mai puțin clare - până acum.

"Știm că expunerea la poluarea aerului crește riscul de boli cardiace, inclusiv riscul unui infarct. Ne-am dorit să înțelegem ce anume determină acest risc crescut la nivelul țesutului cardiac", a explicat Kate Hanneman, M.D., M.P.H., autor principal al studiului, din cadrul Departamentului de Imagistică Medicală, Facultatea de Medicină Temerty, Universitatea din Toronto și Rețeaua de Sănătate a Universității Toronto, potrivit SciTechDaily.

RMN-ul dezvăluie fibroză provocată de particulele PM2.5

Pentru a investiga acest fenomen, cercetătorii au utilizat RMN cardiac - o metodă neinvazivă puternică - pentru a detecta semnele de deteriorare în țesutul inimii. Focusul a fost pe particulele fine PM2.5, mici particule provenite din gazele de eșapament, emisiile industriale și fumul de la incendiile de pădure. Aceste particule, de aproximativ 30 de ori mai mici decât grosimea unui fir de păr uman, pătrund adânc în plămâni și pot ajunge în sânge.

Studiul a inclus 694 de persoane, dintre care 201 sănătoase și 493 cu cardiomiopatie dilatativă - o boală care slăbește capacitatea inimii de a pompa sângele. Rezultatele au fost clare: expunerea mai mare și pe termen lung la PM2.5 a fost asociată cu niveluri crescute de fibroză miocardică la ambele grupuri. Acest lucru indică faptul că și persoanele fără boli cardiace existente pot fi în pericol.

Grupuri vulnerabile: femeile, fumătorii și hipertensivii

Efectele cele mai puternice au fost observate în rândul femeilor, fumătorilor și persoanelor cu tensiune arterială crescută - grupuri care par să fie mai sensibile la impactul poluării asupra inimii.

Studiul consolidează dovezile că poluarea aerului reprezintă un factor de risc cardiovascular ce adaugă un risc rezidual neacoperit de factorii clasici, precum fumatul sau hipertensiunea.

Reconsiderarea riscului și a politicilor de sănătate publică

"Chiar și creșterile modeste ale nivelurilor de poluare par să aibă efecte măsurabile asupra structurii inimii. Studiul nostru sugerează că calitatea aerului joacă un rol semnificativ în modificările structurale cardiace, pregătind terenul pentru boli cardiovasculare viitoare", a subliniat Dr. Hanneman.

În acest context, cunoașterea istoricului expunerii la poluarea aerului a unui pacient ar putea ajuta medicii să facă o evaluare mai precisă a riscului cardiovascular și să abordeze inegalitățile în sănătate generate de expunerea neuniformă la poluanți. De exemplu, "dacă o persoană lucrează în aer liber într-o zonă cu aer poluat, această informație poate fi inclusă în evaluarea riscului pentru boli de inimă", a adăugat Dr. Hanneman.

Nu există niveluri "sigure” de poluare

Nivelurile de poluare la care erau expuși pacienții din studiu au fost sub limitele stabilite în multe ghiduri globale de calitate a aerului, confirmând faptul că nu există limite complet sigure de expunere.

"Măsurile de sănătate publică trebuie să continue să reducă expunerea pe termen lung la poluare. Imagistica medicală poate fi folosită pentru a înțelege efectele mediului asupra sănătății pacientului. Radiologii au o oportunitate imensă de a identifica și cuantifica impactul expunerilor de mediu asupra sănătății în diferite organe", a concluzionat Dr. Hanneman.