Ce se întâmplă cu adevărat când nu ai niciun prieten? Adevărul crud pe care nimeni nu vrea să-l spună despre viața socială a adulților.
Într-o lume în care prietenia este promovată ca esențială pentru o viață sănătoasă și împlinită, ce înseamnă să nu ai prieteni? Aceasta este întrebarea centrală a unui studiu recent realizat într-un oraș din estul Canadei, care a explorat viața adulților ce se identifică ca „fără prieteni”.
Astăzi, prietenia este în centrul atenției culturale. De la medici la jurnaliști, tot mai mulți specialiști vorbesc despre legătura dintre conexiunea socială și sănătatea mintală, în contextul unei epidemii globale de singurătate. Cu toate acestea, nu toată lumea trăiește prietenia la fel, potrivit Reuters.
Andrew, un student introvertit de 25 de ani, declara:
„Mă simt adesea trist și singur, dar și împăcat, pentru că îmi place timpul meu singur. Mă lupt constant între a-mi plăcea să nu am prieteni și a urî acest lucru.”
Această ambivalență este comună în rândul celor intervievați: dorința de independență și liniște coexistă cu nevoia profund umană de conexiune.
Cercetarea a inclus 21 de bărbați și femei cu vârste între 20 și 30 de ani – tineri profesioniști, studenți, muncitori cu salarii minime. Unii aveau familii apropiate sau parteneri, alții erau complet izolați social. Ce aveau în comun era sentimentul că lipsa prietenilor era o problemă pe care trebuiau fie să o gestioneze, fie să o explice celor din jur.
Importanța acestui studiu constă în faptul că nu pornește de la presupunerea că lipsa prietenilor înseamnă automat singurătate. Cercetătorii au fost interesați să afle cum trăiesc oamenii această absență, ce sensuri îi dau și cum se raportează la ea.
Participanții au identificat o serie de obstacole în calea formării de prietenii:
- lipsa întâlnirilor regulate (după facultate sau în joburi izolate),
- ieșirea de pe rețelele sociale,
- prioritizarea carierei sau a vieții de familie,
- dezamăgiri din prietenii trecute.
Tim, un avocat în jur de 30 de ani, spunea:
„Există mai mulți indicatori ai unei vieți bune. Eu am ales să investesc în carieră și familie. Prietenii au căzut pe plan secund.”
Melissa, asistentă administrativă, simțea că ajunge mereu în prietenii „desechilibrate”, în care dădea mai mult decât primea.
Iar pentru Andrew, mutarea din campusul universitar și pandemia COVID-19 au agravat lipsa interacțiunii sociale. Totuși, cei mai mulți participanți susțin că erau deja fără prieteni înainte de pandemie, izolarea nu a făcut decât să reflecte o realitate existentă.
Rezultatele au evidențiat două narațiuni dominante:
- Unii simțeau profund lipsa prietenilor, suferind din cauza singurătății.
- Alții valorificau autonomia și independența câștigate în lipsa prieteniilor.
- Dar cele două perspective nu erau opuse sau exclusive. Melissa, de exemplu, vorbea despre singurătate intensă, dar și despre mândria de a fi învățat să se descurce singură.
- Indiferent de cât de „bine” se descurcau fără prieteni, mulți participanți resimțeau rușine sau stigmat. Se întrebau dacă ceilalți îi consideră „defecți” sau „anormali”.
Deși societatea tratează prietenia ca o alegere individuală, studiul atrage atenția asupra condițiilor structurale care îngreunează formarea relațiilor:
- lipsa spațiilor publice accesibile și incluzive,
- programul de muncă imprevizibil sau solicitant,
- fragmentarea comunităților.
Nu este suficient să întrebăm „de ce nu își fac oamenii prieteni?”. Întrebarea mai corectă ar fi: „Există suficiente condiții care să permită formarea de prietenii?”
Sfaturi de auto-ajutor pentru tinerii și oamenii care trec prin anxietate și depresie.
De ce s-a pus eticheta de nebun dacă ai anxietate sau depresie? Psihologul Ramona A. Dumitru explică.
A oferi și a primi afecțiune este una dintre caracteristicile relațiilor sănătoase, dar asta nu înseamnă că este întotdeauna ușor.
Când partenerul tău este într-o dispoziție proastă poate fi o dezamăgire majoră, dar este important să nu o iei personal.
Un studiu australian arată că mai mult de o treime din suplimentele sportive conțin substanțe interzise
O tânără ne-a vorbit despre efectele pe care le-a simțit în urma terapiei.
"Ce am învățat eu la terapie e că nu suntem stăpânii lumii, nu suntem perfecți. Suntem destul de vulnerabili, câteodată greșim".
Drogurile se găsesc pe piața din România la prețuri pentru toate buzunarele. Dr. Radu Țincu trage un semnal de alarmă.
Ce sunt „penjaminele”? Acești vapori câștigă popularitate în rândul tinerilor.
