Evoluția COVID-19 în România. Datele surpriză care dau peste cap previziunile specialiștilor
Noile date despre COVID-19 au surprins specialiștii, care vorbesc despre o evoluție neașteptată a virusului în România.
Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP) a anunţat marţi, 7 octombrie, că în perioada 29 septembrie - 5 octombrie 2025 au fost înregistrate 2.249 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2, înregistrându-se astfel o scădere de 40,6% faţă de săptămâna precedentă.
637 de pacienţi reinfectaţi
Dintre cazurile confirmate în ultima săptămână, 637 sunt reinfectări, respectiv pacienţi testaţi pozitiv la o perioadă mai mare de 90 de zile după prima infectare sau o altă reinfectare, transmite Agerpres.
15 decese raportate, toate la persoane cu comorbidităţi
Conform datelor transmise de INSP, în intervalul analizat au fost raportate 15 decese asociate COVID-19, toate în rândul persoanelor care prezentau şi alte afecţiuni medicale.
Unul dintre aceste decese a fost raportat cu întârziere, la mai mult de o săptămână după data reală a înregistrării.
Testare în scădere, rată de pozitivitate redusă
În perioada 29 septembrie - 5 octombrie au fost efectuate 442 de teste RT-PCR şi 11.659 de teste rapide antigenice.
Rata de pozitivitate a fost de 18,6%, în scădere cu 6,3% comparativ cu săptămâna anterioară, semnalând o tendinţă descendentă a răspândirii virusului în comunitate.
INSP: monitorizarea continuă a evoluţiei epidemiologice
Specialiştii INSP subliniază importanţa continuării măsurilor de prevenţie şi a monitorizării cazurilor, mai ales în contextul debutului sezonului rece, când infecţiile respiratorii virale pot creşte.
COVID, impact pe termen lung asupra sistemului imunitar. Schimbările sunt semnificative
EXCLUSIV COVID, gripa și virusul sincițial respirator: triplă agresiune. Pleșca: Prevenția înseamnă să ne întoarcem la recomandările din timpul pandemiei!
Profesorul universitar dr. Doina Anca Pleșca, medic primar Pediatrie, a vorbit despre tripla agresiune a virusurilor din acest sezon.
MIS-C, complicația pediatrică a COVID. Boala, confundată de sistemul imunitar al copiilor
Aceasta este complicația gravă pe care o provoacă infecția cu COVID-19.
COVID-19 a demonstrat că descoperirile biomedicale nu sunt suficiente pentru a elimina o boală
COVID-19 este cea mai recentă epidemie care demonstrează că descoperirile biomedicale nu sunt suficiente pentru a elimina o boală.
Noua tulpină COVID determină creșteri ale spitalizărilor. Se recomandă vaccinarea și purtarea măștii
Structuri ciudate descoperite în sângele pacienților cu COVID
Sipavibart, medicamentul care previne COVID de la AstraZeneca, a primit o aprobare de la EMA
Cererea AstraZeneca pentru medicamentul de prevenire COVID primește o evaluare accelerată în UE.
Ce au găsit cercetătorii în sângele pacienților după COVID. Ce se întâmplă cu fierul din sânge
COVID, asociat cu o boală autoimună dureroasă. Apare la peste un an de la infectare
EXCLUSIV Paxlovid, noul antiviral pentru COVID. Rafila: Va fi la dispoziția pacienților care vor avea nevoie
Vaccinul COVID-19, investiție medicală care a salvat vieți și bani, arată cel mai recent studiu
Vaccinul anti-COVID produce efecte și după ani de zile. Ce s-a aflat abia acum.
Long-COVID lovește femeile mai mult decât bărbații. Efectul secundar care apare la femeile de peste 40 de ani
Un studiu arată că femeile sunt cu aproape 50% mai expuse riscului de a suferi de long-COVID și explică de ce acest fenomen lovește mai ales femeile de peste 40 de ani.
Câți oameni au murit, de fapt, de COVID? Adevărul nespus despre numărul real al deceselor COVID-19
COVID, impact grav asupra creierului
Infecția cu COVID în sarcină, legată de risc dublu de autism la bebeluși
UE a semnat un contract pe 4 ani cu Moderna pentru vaccinuri împotriva COVID-19
Comisia Europeană a semnat cu Moderna un contract pe 4 ani pentru vaccinurile anti-COVID-19.
A fost infectat cu coronavirus timp de 613 zile. Cazul lui a uimit cercetătorii: Conduce la apariția unor variante unice, sensibile
Un caz rar al unui pacient infectat cu coronavirus timp de 613 zile a fost prezentat de cercetători.
Răsturnare de situație în medicina post-COVID. Scanările PET arată că oboseala cronică nu provine din inflamația creierului
China neagă originea COVID. Dispută globală între teoria zoonotică și ipoteza scăpării din laborator
OMS a definit boala răspândită "prin aer", după confuzia din perioada COVID. Oamenii de știință spun că "ar fi putut să coste vieți"
După COVID, OMS și experții în sănătate au definit boala răspândită "prin aer".
Studiu NIH: Testele de laborator, incerte pentru diagnosticul de long-COVID
Asta s-a aflat abia acum despre testele de diagnostic pentru COVID. Care a fost acuratețea lor.
COVID, impact asupra creierului și după vindecare
Numărul cazurilor de COVID 19 scade, dar reinfectările continuă să crească. Ce trebuie să știi
Vaccinul anti-COVID a scăzut incidența AVC-urilor și a infarctului
Ce se întâmplă în cazul persoanelor care s-au vaccinat anti-COVID. Care este rolul critic pe care vaccinul l-a avut.
